Prima săptămână din martie a fost a aşa numitelor active refugiu, cum sunt metalul galben şi, mai nou, aurul digital – metalul galben.
Banii „aruncaţi din elicopter”, într-un efort al guvernelor şi băncilor centrale de a menţine economia pe linia de plutire, în cele câteva luni ale Marii Închideri provocate de epidemia Covid 19, trebuiau să fie recuperaţi într-un fel sau altul.
Cea mai la îndemână metodă a fost cea a creşterii preţurilor, iar atacarea Ucrainei de către Rusia, care a declanşat criza energetică, au ridicat inflaţia la două cifre.
În astfel de situaţii, investitorii caută plasamente cât mai sigure. La început au fost dolarul american, care a reuşit să revină pentru scurt timp la paritatea cu euro, francul elveţian sau yenul japonez.
În ultimul an, inflaţia nu a dat semne că ar reveni în apropierea ţintelor pe care şi le propun principalii bancheri ai lumii, iar Fed sau BCE şi-au menţinut dobânzile de politică monetară la maxime ale ultimelor decenii.
Pieţele şi-au adus aminte de cel mai vechi şi sigur refugiu – metalul galben. Iar în ultimele zile acesta a atins, aproape zilnic, noi maxime istorice. Vineri, el a crescut la un nou record de 2.194 dolari/uncie ceea ce a provocat majorarea preţului gramului de aur la 316,8932 lei, mai mult cu peste 16 lei faţă de începutul anului.
Trecerea criptomonedelor din underground în mainstream, după ce SEC (Comisia de Valori Mobiliare din SUA) a aprobat înfiinţarea de ETF-uri bazate pe evoluţia bitcoin, a impulsionat plasamentele în moneda digitală (ETF sunt fonduri care permit investitorilor să profite de variaţiile bitcoin fără a cumpăra direct criptomoneda şi le oferă posibilitatea de a vinde în orice moment). Iar din aprilie oferta se va reduce, după ce recompensa minerilor de bitcoin se va înjumătăţi.
Motive de creştere a preţului. Iar bitcoin a reuşit vineri seară, în Statele Unite, să atingă un nou record, de 70.083 dolari, pentru ca la sfârşitul săptămânii să se retragă la 68.345 – 69.967 dolari.
Ethereum a profitat de evoluţia bitcoin şi a atins un maxim de 4.000 dolari după care a fluctuat în culoarul 3.905 – 3.966 dolari.
Leul a avut o evoluţie stabilă, iar cursul euro a scăzut de la 4,9719 lei, în şedinţa de marţi, la 3,9691 lei, la finalul săptămânii, când cotaţiile au scăzut de la 4,97 la 4,967 lei, nivel la care s-a închis piaţa locală. Tranzacţiile din piaţa monetară sunt inexistente, băncile fiind mai interesate să-şi plaseze bani la Ministerul de Finanţe sau în depozite la BNR. De altfel, banca centrală a semnalat, aproape în fiecare zi, faptul că nu au fost efectuate tranzacţii.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.
Euro a crescut vineri la 1,0919 – 1,0981 dolari, după ce piaţa muncii din Statele Unite a dat semne de slăbiciune în februarie, iar şomajul a crescut de 3,9%, după trei luni stagnare la 3,7%. În piaţa locală, media monedei americane a scăzut la sfârşitul săptămânii la 4,5463 lei, faţă de 4,5820 lei, în şedinţa de marţi.
Francul elveţian a încheiat săptămâna la 5,1867 lei iar lira sterlină la 5,8319 lei.
Analiza cuprinde perioada 4 – 8 martie.
Comentarii