Terente

În anul 1924 Ştefan Vasali, al cărui nume este scris uneori Ştefan Vasili, născut în anul 1895, în satul Carcaliu din judeţul Tulcea, după alţii în satul Baldovineşti din judeţul Brăila, răpeşte două fete de pension, Netty Herovici (17 ani) şi Sylvia Bernescu (22 ani), pe care le ţine sechestrate aproape două săptămâni. Una dintre ele, recte Sylvia Bernescu, după eliberare va scrie un roman, „În ghearele lui Terente”, publicat în ziarul „Dimineaţa” şi mai apoi preluat de „Cuvântul”, „Curentul”, „Daily Express”, „Corriere della Sera”, „Universul” şi „Neue Freie Presse”.

Aşadar, Ştefan Vasali este de fapt vestitul tâlhar şi criminal Terente, care în perioada anilor 1919-1927 a terorizat populaţia şi autorităţile vremii din zona actualelor judeţe Tulcea şi Brăila prin crimele, violurile, tâlhăriile şi jafurile comise, la care se adaugă cele 19 crime înfăptuite cu sadism în Bulgaria, Grecia şi Serbia.

Cine a fost de fapt Terente?

Terente sau „Regele bălţilor” s-a născut într-o familie de lipoveni, care se îndeletnicea cu pescuitul. Încă din copilărie, aşa cum declara mama sa, era cu-minte, priceput în tainele pescuitului şi destul de bun la învăţătură.

Ajuns la vârsta de 20 de ani, Terente ar fi fost un bărbat bine făcut, plăcut la înfăţişare, cu părul negru şi cu ochii verzi-maronii, care parcă hipnotizau interlocutorul.

Viitorul tâlhar şi criminal notoriu se căsătoreşte cu Ustinia, fata unui lipovean – Calistrat. Cu Ustinia, Terente va avea patru copii. În timpul Primului Război Mondial, Terente participă activ la bătăliile din Dobrogea, împotriva armatelor bulgare şi turceşti. După război ajunge căpitan de şlep, iar după unii atman (adică şef de echipă pescărească).

Însă în curând în familia sa se produce o mare dramă. Soţia Ustina şi doi copii mor de ciumă la Giurgiu, iar ceilalţi doi copii se îneacă în Dunăre, fără a li se va mai găsi corpurile vreodată.

Disperat, Terente se apucă de băut împreună cu Akim Parfenie, pe a cărui fată mai mică, Avdotia Arina, o va lua în căsătorie. Bănuind-o de infidelitate, Vasali îşi înjunghie soţia, care era cât pe ce să moară, iar el este arestat. Evadează din puşcărie cu ajutorul unui gardian lipovean, iar de aici intervine presa scrisă, care contribuie la crearea legendei din jurul numelui său: „Ediţie specială, ediţie specială! A evadat Terente! Terente, senzaţii violente!”.

„Atacă oamenii bogaţi din localităţile apropiate, Măcin, Tulcea, Baia, iar adeseori trece Dunărea la Brăila, oraş spre care îl atrăgeau nu numai banii sau bijuteriile, ci şi câteva doamne sau domnişoare, care în schimbul anumitor servicii îi ofereau protecţie, haine şi mâncare. I se dusese vestea că e mai «înzestrat» decât orice bărbat, iar el ştia să profite de asta. La poşta din Brăila veneau scrisori din toată ţara pe numele banditului, în majoritatea expediate de femei care îi cereau să le satisfacă.”

Interesant este că Terente se îndrăgosteşte subit de soţia unui militar din Brăila. Vine la ea îmbrăcat în straie de militar, ba mai mult se afişează cu ea prin Brăila, sub nasul autorităţilor vremii. Rămân celebre versurile: „Terente şi Didina / Se plimbă cu maşina”. Soţul înşelat află şi într-o noapte pică acasă pe nepusă masă. Are loc un schimb de focuri în care Terente este rănit.

În 1924 săvârşeşte primul omor, victima fiind un şef de post care o curta pe Didina. Terente este arestat, însă este ajutat să evadeze în împrejurări necunoscute de Didina.

Episodul evadării lui Terente cu ajutorul Didinei a „consacrat” cuplul în folclorul urban, scriindu-se o sumedenie de cuplete, unele pornografice, potrivite cu melodia cântecului „Je cherche apres Titine” („O caut pe Titina”), scris de francezul Leo Daniderff. Cupletul a ajuns celebru în interpretare lui Charles Chaplin în filmul „Timpuri noi”.

Iată varianta interpretată de Charles Chaplin: „Terente şi Didina / Se plimbă cu maşina. / La orice cotitură / Mănânc-o prăjitură. / Didina s-a-necat, / Terente s-a-mpuşcat”.

Tâlharul Terente devine motiv de acuze aduse guvernelor vremii, care, în ciuda sumelor imense cheltuite (1.620.000 lei) nu reuşesc să-l prindă, pe capul căruia se oferea o recompensă de 200.000 lei şi mai apoi 300.000 lei.

Menţionez că acest tâlhar şi criminal notoriu a fost protejat, informat şi adăpostit de populaţia de lipoveni din zona Dunării până în 1927. În 1927 o violează şi o ucide pe soţia preotului lipovean în seara de Înviere. De acum Terente nu mai are niciun aliat, chiar dacă împarte în stânga şi-n dreapta lucrurile şi banii prădaţi. Se pare că sfârşitul îi vine de la o femeie din Carcaliu. La urechile acesteia ajung zvonuri despre aventurile şi crima săvârşită asupra nevestei preotului, moment în care se hotărăşte să-l trădeze. Tâlharul este aşteptat în seara în care vine la locuinţa ibovnicei, iar poliţia şi jandarmeria reuşesc să-l ciuruiască.

Este îngropat în sat, după multe împotriviri ale localnicilor. Capul i-a fost trimis la Bucureşti, la Institutul de Medicină Legală, iar o altă „parte” anatomică la Muzeul „Grigore Antipa”. Trupul, îngropat prea la suprafaţă, ar fi fost dezgropat de câini sau alte sălbăticiuni şi devorat.

În timpul ocupaţiei sovietice, după 1944, „niciunul dintre scriitorii români nu l-au atacat frontal pe celebrul bandit”, el fiind considerat, paradoxal, un luptător care lua de la bogaţi şi dădea la săraci – prevestind instaurarea dictaturii comuniste.

Despre Terente au scris Fănuş Neagu, Lucian Chişu, Ştefan Bănulescu, Eugen Barbu, iar Nica Vlad a elaborat o lucrare de doctorat, „Terente, regele bălţilor”. Regizorul Andrei Blaier a realizat filmul de lungmetraj „Terente, regele bălţilor”, iar formaţia de muzică rock „Timpuri Noi” aminteşte numele banditului în versurile piesei „Veta” („În pădurea Băneasa”).

Prof. CONSTANTIN TÂRZIU

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI