„Salvaţi copiii” atenţionează asupra numărului mare de copii abuzaţi sexual

> Potrivit organizaţiei naţionale, dintre cele 1.192 de cazuri înregistrate anul trecut, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor

„Personalul care lucrează cu copii şi în preajma acestora, care nu e capabil să respecte şi să protejeze drepturile şi integritatea acestora, poate fi depistat de timpuriu dacă se constată anumite aspecte care ar putea provoca un abuz, cum ar fi: boli psihice, comentarii negative la adresa copilului, lipsa ataşamentului faţă de copil, violenţa fizică etc.” arată Organizaţia „Salvaţi Copiii” România.

Organizaţia naţională atrage atenţia că victima unui abuz sexual poate suferi repercusiuni traumatice grave dacă nu primeşte ajutor de specialitate – respectiv servicii de consiliere sau de psihoterapie. Având în vederea gravitatea acestei forme de traume, aceste servicii sunt acordate de cele mai multe ori pe o perioadă lungă de timp, mai ales atunci când victima este un copil.

Date statistice

Dintre cele 13.340 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare comise asupra copilului, în 1.192 de cazuri a fost vorba de abuz sexual, iar în 31 de cazuri de exploatare sexuală a copiilor, potrivit datelor furnizate de ANPDCA, pentru anul 2023 (ianuarie-septembrie 2023). În ceea ce priveşte cazurile de abuz fizic şi emoţional, repartiţia pe sexe este comparabilă, în cazurile de abuz sexual vorbim preponderant de fete: astfel, dintre cele 1.192 de cazuri, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor.

Studiul naţional lansat de „Salvaţi Copiii” România în anul 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinţi afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenţi au declarat că au fost obligaţi să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei, „situaţie care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor”. Prin comparaţie cu rezultatele studiului similar din 2013, „Salvaţi Copiii” subliniază că se remarcă o creştere semnificativă a procentului părinţilor care recunosc incidenţa abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuşi, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenţia poliţiei ori a instanţelor judecătoreşti.

Identificarea celor cu înclinaţii către abuz sexual sau cu posibilitatea de recidivă se poate face prin solicitarea din partea angajatorului a unui certificat de integritate comportamentală, eliberat de poliţie.

„Emoţional, victimele se pot simţi adesea vinovate şi responsabile de abuz. De cele mai multe ori copiii abuzaţi sexual consideră că şi-au făcut rău propriului corp şi se simt neputincioşi că nu s-au putut apăra. Atunci când copiii nu pot mărturisi abuzul sau atunci când mărturisesc şi nu sunt crezuţi, pot apărea semne ale stării de stres acut cum ar fi: insomnii, coşmaruri, lipsa poftei de mâncare sau alte suferinţe somatice. Lipsa de ajutor şi de speranţă sunt frecvente şi sunt însoţite de mânie. De aceea este crucial ca adulţii să poată recunoaşte semnele unui abuz asupra copilului” spune, într-un comunicat, Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv „Salvaţi Copiii” România.

Semne prin care se recunoaşte abuzul

Psihologul „Salvaţi Copiii” Mihaela Dinu explică semnele prin care recunoaştem un copil-victimă a abuzului.

Potrivit acesteia, există simptome de stres posttraumatic care pot duce la izolare, evitarea relaţiilor cu cei din jur şi comportamente autodistructive şi automutilante. Adesea, copii victime trăiesc sentimente de dezgust şi murdărire. Pot începe să manifeste comportamente negative, antisociale şi agresive. Cel mai frecvent apare depresia, care poate ajunge chiar la forme grave.

Fetele-victime sunt mult mai predispuse la automutilare şi autoînvinovăţire, mai ales când abuzul a fost de lungă durată şi a fost comis cu violenţă.

Factorii de agravare ai unui abuz sexual includ: gradul de constrângere şi violenţa folosită; durata abuzului; natura şi severitatea abuzului; relaţia cu cel care a abuzat.

Efectele pe termen lung ale abuzului sexual, evidenţiate în urma unor multiple studii, sunt: probleme psihologice (depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, sentimente de vinovăţie, stres post-traumatic etc.); comportamente deviante (autoagresiune, consum de droguri, prostituţie, vagabondaj etc.); probleme relaţionale şi sexuale în viaţa de adult (izolare socială, promiscuitate sexuală, revictimizare etc.); tulburări de învăţare; tulburări de alimentaţie; tulburări de somn;Tulburări de somatizare.

Măsuri de prevenţie

În ceea ce priveşte abuzul sexual, o primă măsură împotriva acestuia este încurajarea copiilor să „nu păstreze secrete”, „să spună nu”, „să povestească cuiva” şi, mai ales, să înţeleagă că „niciodată nu este vina lui”.

Atunci când abuzatorii sunt părinţii sau persoane considerate de încredere şi cu rol în educaţia şi protejarea copiilor, abuzul are de cele mai multe o formă continuată, iar mărturisirea este foarte greu de făcut.

În cazul în care abuzatorul este un părinte, copilul simte confuzie în ceea ce priveşte sentimentele sale faţă de acea persoană: „Dacă tatăl meu este aşa rău, de ce totuşi îl mai iubesc?”. De aceea, copilul trebuie ajutat să-şi separe sentimentele faţă de abuz şi cele pe care le are faţă de tatăl agresor, datorită caracterului său în general: „Ce a făcut tatăl tău a fost greşit, şi ca adult, este responsabil pentru acel comportament rău, dar în general, s-ar putea sa nu fie o persoana rea”.

Reacţiile sociale în astfel de cazuri sunt cele care descurajează de multe ori mărturisirea unui abuz de către copil. Din nefericire, mulţi copii sunt expuşi, după abuz, unor reacţii emoţionale puternice, neîncredere din partea celorlalţi, ceea ce ar putea influenţa în mod negativ înţelegerea abuzului, imaginea de sine, abilitatea de a avea încredere în ceilalţi. Copilul trebuie ajutat să-şi corecteze gândurile dezadaptative, de genul: „Nimeni nu este de încredere.”, „mama mă urăşte că am făcut-o de ruşine”.

În cazul în care copilul are încredere în persoanele din jurul său şi se simte în siguranţă, el va recunoaşte că a fost abuzat.

Cea de-a doua măsură este educaţia privind recunoaşterea unor forme de abuz sexual.

Copiilor trebuie să li se dezvolte vocabularul, în special cel legat de părţile corpului şi organe genitale. Educaţie care poate fi făcută de la vârste foarte mici, încă de la grădiniţă, prin care să li se explice, cu un limbaj adecvat vârstei, ce însemnă un abuz asupra propriului corp.

Copilul trebuie să primească educaţie care să includă aspecte privind atingerile necorespunzătoare: atingeri bune / rele:

> atingerile bune: pupat pe obraz, atingere pe umăr, strângere de mână;

> atingerile rele: lovit, atingerea sau mângâierea zonelor genitale de către ceilalţi.

Educaţia privind o viaţă sexuală sănătoasă

Aceasta trebuie făcută în funcţie de vârsta copilului, cu un limbaj adecvat, consideră „Salvaţi Copiii”.

Cea de-a patra măsură este învăţarea abilităţilor de apărare ale copilului, legate de posibilitatea de a se apăra şi de a răspunde eficient unor posibilele atingeri necorespunzătoare şi de a fi încurajaţi să plece dacă vreun adult îl atinge într-un mod „rău”.

Educatorii, profesorii, părinţii şi viitorii părinţi, ar trebui să înveţe abilităţi de învăţare non-violentă, fără abuz de orice fel.

Recomandările Organizaţiei „Salvaţi Copiii” pentru Guvernul şi Parlamentul României

Revizuirea legislaţiei penale pentru a asigura protecţia adecvată a copiilor împotriva abuzurilor sexuale. Acest lucru include măsuri transmise anterior autorităţilor de Salvaţi Copiii cu privire la reconsiderarea dispoziţiilor Codului penal care incriminează actul sexual cu un minor sub 16 ani, inclusiv reducerea diferenţei de vârstă între făptuitor şi copil de la 5 ani la 3 ani.

Promovarea sistemului naţional de raportare a cazurilor de abuz, exploatare, neglijare asupra copiilor şi îmbunătăţirea colectării de date privind abuzul sexual.

În conformitate cu Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2023-2027 „Copii protejaţi, România sigură”, iniţierea din acest an a procesului de extindere la nivel naţional a programelor de tip Barnahus, pe modelul creat de „Salvaţi Copiii” şi aflat în derulare.

Integrarea educaţiei sexuale cuprinzătoare în curriculumul şcolar gimnazial şi liceal, axată cu prioritate pe informarea copiilor privind respectarea graniţelor personale în relaţiile cu alte persoane, recunoaşterea comportamentelor abuzive şi cunoaşterea modalităţilor de raportare.

Dezvoltarea şi finanţarea adecvată a serviciilor specializate pentru victimele abuzului sexual, care să ofere gratuit servicii de consiliere, terapie şi asistenţă juridică, accesibile, adaptate nevoilor copiilor şi distribuite echitabil în mediul urban şi rural.

Asigurarea accesului la formare continuă pentru profesioniştii din domeniul poliţiei, justiţiei, sănătăţii şi educaţiei, pentru a îmbunătăţi identificarea cazurilor de abuz sexual şi asigurarea unor condiţii şi proceduri de audiere în acord cu demnitatea copiilor şi a drepturilor lor de protecţie şi sprijin social, educaţional şi psihologic.

Dezvoltarea serviciilor de consiliere parentală atât la nivelul sistemului de servicii sociale locale, cât şi în unităţile de învăţământ prin intermediul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică.

Stabilirea de obligaţii legale în sarcina tuturor persoanelor juridice, publice ori private, de a-şi întocmi politici proprii de prevenire, protecţie, raportare şi instrumentare a oricăror forme de abuz asupra copiilor, sub forma unor coduri de conduită ori regulamente destinate copiilor şi adulţilor implicaţi direct ori indirect în activităţile lor specifice. (N.B., A.B.)

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI