La Herţa, regiunea Cernăuţi

O întâlnire de suflet, cu oameni frumoşi

O nouă întâlnire a cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi” care a avut loc în oraşul Herţa din regiunea Cernăuţi a demonstrat că acest gen de activitate este tot mai atractiv pentru un număr mare de creatori ce au prilejul să schimbe idei, impresii, să lege prietenii, în numele unor valori comune. La Herţa s-au reunit scriitori din Suceava, Fălticeni Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Vatra Dornei, din Iaşi şi Dorohoi, din Cernăuţi, Herţa şi alte localităţi din nordul Bucovinei. Gazdă primitoare ne-a fost Liceul „Gheorghe Asachi”, unde colectivul didactic şi elevii ne-au întâmpinat cu pâine şi sare, ca pe nişte oameni de seamă. Profesoara Marina Maftei, directoarea instituţiei, ne-a urat bun-venit, sănătate, pace şi ne-a invitat să vizităm instituţia. Peste tot, începând din holul de la intrare, unde sunt expuse bustul, date şi imagini despre activitatea ilustrului patron al şcolii, se observă interes pentru buna gospodărire, ordine, dezvoltarea bazei materiale care să asigure o educaţie de calitate a elevilor. În sala de festivităţi, unde s-a desfăşurat întâlnirea cenaclului, un grup de elevi, îndrumaţi cu pricepere şi căldură de prof. dr. Elena Apetri, au demonstrat că herţenii cred în adevărul rostit de Grigore Crigan, anume că „Eminescu este cea mai curată lacrimă a noastră”. Copiii au adus un omagiu marelui Poet, recitând cele mai frumoase versuri, pe fondul muzical al „Baladei” lui Ciprian Porumbescu, au selectat citate celebre, din scrierile sale, au apelat la definiţia lui Marin Sorescu, au interpretat melodia „Eminescu”, pe versuri de Grigore Vieru şi muzica lui Ion Aldea Teodorovici.

Poetul şi jurnalistul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, a amintit de mari personalităţi ale Herţei: Gheorghe Asachi, Vasile Bogrea, Artur Verona şi, din vecinătate, Grigore Vieru. Din partea primăriei oraşului, a transmis un salut consilierul cultural Adrian Medvedi, care ne-a însoţit pe tot parcursul activităţii şi a mulţumit gazdelor pentru ospitalitate. Din partea Consulatului general al României la Cernăuţi, ministrul consilier Dan Constantin a apreciat organizarea activităţii la Herţa, care continuă o tradiţie frumoasă, şi a propus un moment de reculegere pentru cei căzuţi în războiul cu care se confruntă Ucraina. În cadrul momentului de istorie, col. r. Ioan Abutnăriţei s-a referit la istoria ţinutului Herţa, la modul în care a fost ocupat de armata sovietică, la urmările acestei ocupaţii, la personalităţile marcante Gheorghe Asachi şi Vasile Bogrea, rolul lor în cultura română. Vasile Bâcu a precizat că o sală din cadrul Universităţii din Cluj-Napoca poartă numele lui Vasile Bogrea, ceea ce validează importanţa sa. Niciodată nu este uitat cel care, alături de prof. univ. Gina Puică de la USV Suceava, a avut iniţiativa înfiinţării cenaclului, academicianul Vasile Tărâţeanu, redutabil poet, din creaţia căruia, fiica sa, Cristina Tărâţeanu a recitat un poem simbolic „Unde-i acasă, fraţilor?”. Constantin Horbovanu, din partea creatorilor din Suceava, a început prezentarea colegilor cu tânăra poetă Adela Şulea. Foarte talentată şi ca recitatoare, Adela ne-a încântat cu „Iubesc ploaia” de Nichita Stănescu şi „Floare albastră” de Mihai Eminescu. Prozatorul Andrei Breabăn a anunţat că lucrează la o antologie dedicată lui Ştefan cel Mare, anul acesta fiind an aniversar. A precizat, cu argumente din documente, că voievodul a fost considerat sfânt din timpul vieţii pentru luptele sale în apărarea creştinătăţii. Autoare şi de poezie, pictoriţă, Graţiela Ţurţu a lecturat un fragment dintr-un volum de proză, iar Monica Buhac a închinat lunii iubirii, care este februarie, două poeme de dragoste. Un laconic „Recviem pentru om” a rostit George Sauciuc. Societatea Scriitorilor fără Frontiere din Iaşi a fost prezentă prin poeta şi epigramista Elena Mândru, preşedinta societăţii, care a amintit că herţanul Gheorghe Şorângă este membru al acestei entităţi de la începutul activităţii, iar proaspăt membru a devenit poeta şi solista Sofia Roşca, care a probat calităţile lirice prin lectura unui poem. Maria Apetroaiei, vicepreşedinte şi redactor-şef al revistei „Moldova literară” a rostit un poem dedicat limbii române, Paraschiva Abutnăriţei, vicepreşedinte, un poem simbolic „Tăria luptei”, Luminiţa Reveica Ţaran, un poem încărcat de sensuri, „De profundis”. Despre Dragobete (înlocuit cu o sărbătoare străină) a prezentat un text satiric Elena Mândru, alăturând câteva epigrame dedicate Herţei. Prof. dr. Vasile Adăscăliţei din Dorohoi, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa”, a adresat felicitări gazdelor pentru primirea sub auspicii eminesciene („Eminescu se păstrează în structura genetică a neamului”), pentru seriozitate şi păstrarea „spiritului şcolii statornice” şi a adus în discuţie alte amănunte despre istoria Herţei. A propus un moment de reculegere pentru martirii de la Lunca, pentru care s-au oficiat slujbe de pomenire la Boian şi la Oroftiana şi a subliniat că avem datoria să păstrăm memoria strămoşilor, să păstrăm limba maternă, să nu uităm istoria „cea dintâi carte a unei naţii” (N. Iorga). Colegul său, prof. Gabriel Alexandru, a rostit două poezii „De-aş fi” şi „3 D”, având ca motto „Nihil sine Deo”. Col. r. Vasile Aioanei din Câmpulung s-a referit la Gheorghe Asachi, care a „revoluţionat” învăţământul ieşean şi a citit un poem dedicat Herţei, având ca motto cuvintele lui Asachi: „Puterea stă în unire”. Elena Alina Andruhovici i-a apreciat pe cei chemaţi de fiorul poeziei, de vraja lui Eminescu aflat „în sângele nostru”, mărturiseşte că „mă cheamă ţărna, rădăcina mă cheamă”, fiind născută în Bahrineştii rămas în graniţă străină, despre care a scris în volumul „Cum poţi să uiţi?”. Gabriela Braha (care este şi membră a SSFF) a făcut recurs la Poet prin poeziile „Rugă către Eminescu” şi „Mihai, Domn al limbii române” şi a adăugat o rugă: „Fă, Doamne, Dacia Mare”. Un poem concentrat, „Doar cerul mi-i cămaşa”, a rostit Valerian Bedrule din Pojorâta. Constantin Bulboacă, care a venit din Fălticeni însoţit de o echipă puternică, a exprimat emoţia generată de acest ţinut „hărşuit” de ruşi (cărora le-a dedicat un catren aspru) şi a citit un text liric impresionant, despre războiul care aduce jertfe. Maria Creţu a vorbit despre cel mai longeviv festival de poezie pentru tineri, „Nicolae Labiş” de la Mălini, şi s-a adresat cu un poem creatorilor tineri. Creaţii reuşite au rostit Ion Caulea („Inocenţă”) şi Gabriel Todică („Am voie să cânt în limba mea, în limba română”). Prof. Puiu Creţu a interpretat magistral, la flaut, fragmente din „Rapsodia română” de George Enescu. I-au însoţit, tăcut de astă dată, poetul Gheorghe Varganici şi harnicul fotograf Marinel Dănilă. De la Cernăuţi au fost prezenţi, ca de fiecare dată, creatori foarte valoroşi. Ziarista şi scriitoarea Maria Toacă, un condei dăruit, a prezentat volumul „Veşnic adăpost al fiinţei noastre”, dedicat lui Mihai Eminescu, şi o impresionantă mărturisire a unui supravieţuitor al deportării în Siberia, despre fratele său care şi-a întâlnit fostul torţionar trădător la Herţa, unul dintre cei care scoteau oameni nevinovaţi din case şi-i trimiteau în lagăre. Nicolae Şapcă, vicepreşedinte al SCLRB „Mihai Eminescu”, un foarte bun ziarist, este un foarte talentat poet. De curând, i-a apărut volumul de sonete „Pe creste de cuvinte”, demonstrarea harului poetic fiind rostirea poemului retrograd „Cununa de sonete”. Un alt sonet reuşit, „Sărutul tău”, a fost pus pe muzică şi interpretat cu talentul cunoscut şi admirat de Carolina Jitaru – o excelentă armonie între vers şi muzică. Reuşite poeme, în stil modern, au recitat Gheorghe Ungureanu şi Gheorghe Bodnariuc; Vasile Carlaşciuc a ales versuri cu miez profund: „Mai vine Asachi la Herţa” purtând „o coroană de vorbe române” şi „boarea graiului e încărcată de nectar”. Prof. Dorin Misichievici şi-a amintit de anii de şcoală la Herţa, întărind ideea că aici s-a acordat întotdeauna importanţă şcolii, şi a lecturat un fragment din prefaţa la piesa de teatru pe care a compus-o. Tânăra Tatiana Golciuc a recitat o poezie de dragoste.

Am descoperit şi în Herţa creatori talentaţi, care colaborează la ziarul local „Gazeta de Herţa”, condus de Vasile Bâcu, creaţiile fiind susţinute de pr. Mihai Păduraru (poezie religioasă, cugetări), prof. Elena Apetri, cu „Timp în clepsidră” şi „Blestem”, Ana Onofrei „Chipul războiului şi al păcii”, Elena Ciubotaru „De ninge este Bucovina” (pentru unire, neam şi Luceafăr).

Constantin Horbovanu ne-a încântat cu înţelepte şi pline de umor” Însemnările unui trecător”, iar Vasile Bâcu a avut ultimul cuvânt cu un poem liric dedicat martirilor de la Lunca (cei care au putut fi găsiţi şi înhumaţi creştineşte), „Cruci albe-n cimitir la Mahala”, dar şi cu epigrame foarte reuşite, dedicate şi unora dintre cei prezenţi şi omului de cultură cernăuţean Iurie Levcic, cel care a sărbătorit de curând 55 de ani de viaţă şi 20 de ani de activitate.

Ne-au însoţit pe tot parcursul întâlnirii jurnaliştii Nicolae Hauca şi Vitalie Zâgrea, care au imortalizat toate momentele unei şedinţe de cenaclu foarte dense, care va rămâne un reper de neuitat în memoria celor îndrăgostiţi de limba rămână, de cântec, de tot ce înseamnă trăire profund românească.

 

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI