La cenaclul „Nectarie” din Vama

O întâlnire în familie

Am afirmat în repetate rânduri că în cadrul cenaclului „Nectarie” din Vama s-a permanentizat o atmosferă plăcută, colegială, deschisă exprimării unor opinii diverse, prezentării unor informaţii care ne îmbogăţesc şi ne provoacă la lectură. Avem deseori senzaţia că ne aflăm într-o familie mare, unde toţi membrii sunt respectaţi pentru ceea ce reprezintă fiecare. Întâlnirea de la sfârşitul lui ianuarie ne-a întărit această percepţie, am avut bucuria şi onoarea de a fi invitaţii colegului nostru, prozatorul talentat care întregeşte personalitatea psihologului dr. şi director al Şcolii de Educaţie Incluzivă „Sf. Andrei” din Gura Humorului, Marian Călinescu. Ne-am reunit într-o familie primitoare, în gospodăria şi casa frumoasă a amfitrionului, în sufrageria încărcată de cărţi şi minunatele tablouri semnate de maestrul Radu Bercea, acesta alăturându-ni-se, ca şi în alte împrejurări, spre bucuria noastră, şi în calitate de membru al cenaclului. După un scenariu oarecum obişnuit, preşedintele executiv al cenaclului, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, a remarcat o bună prezenţă în presă a unor colegi (Luminiţa Ţaran, subsemnata, Vasile Aioanei), dar şi faptul că veterani ai condeiului, precum distinsa doamnă Artemisia Ignătescu, remarcă implicarea unor colegi în manifestări culturale. Ni s-a adus la cunoştinţă invitaţia de a participa la Festivalul Internaţional de literatură, muzică şi grafică „Nicolae Dabija”. Ioan Mugurel Sasu a pus în discuţie un subiect care ne interesează în mod direct, diletantismul în poezie, care a fost analizat cu duritate (explicabilă) de către poetul Adrian Popescu într-un articol din revista „Ramuri”. Colegii care susţin momentul de istorie au ales să prezinte două subiecte de primă pagină ale lunii ianuarie: Mihai Eminescu şi Unirea Principatelor. Vorbind despre „Eminescu şi Bucovina”, col. r. Ioan Abutnăriţei a subliniat necesitatea de a considera fiecare zi o zi Eminescu, despre proiectul de ţară al Poetului, care poate fi considerată poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!”, despre ideea promovată de Eminescu de a se ridica o catedrală a Neamului, a apelat la exemple din articole despre răpirea Bucovinei, domnitorul Grigore Ghica, consecinţele nefaste asupra Moldovei ale ocupaţiei austriece, biserica şi fondul bisericesc, pregătirea Serbării de la Putna (şi analiza ulterioară desfăşurării acesteia), inaugurarea Universităţii din Cernăuţi (când Eminescu a dus la Cernăuţi broşura „Răpirea Bucovinei”) şi alte subiecte analizate cu acribie de inegalabilul şi mereu actualul jurnalist Mihai Eminescu. Cât priveşte Unirea Principatelor, col. r. Vasile Aioanei a menţionat importanţa evenimentului (cu sublinierea că nu a fost deloc „unirea cea mică”, opinie la care subscriem), ecoul internaţional al acestui act politic, considerat „certificatul de naştere al României moderne”, „o soluţie românească la o problemă europeană”, importanţa sa pentru Războiul de Independenţă, efectul reformelor lui Cuza (unele valabile şi în prezent), alţi artizani ai unirii (Cocuţa Vogoride, Th. Calimachi). Prof . Radu Stancu îl menţionează, în completare, pe Mihail Kogălniceanu şi ne delectează şi cu proverbe şi zicători din Bucovina, unele specifice din Negrileasa. Personal, am completat cu un medalion al Doamnei Elena Cuza, ca factor de echilibru şi susţinătoare a cauzei ţării. S-a înscris la cuvânt poezia, Luminiţa Reveica Ţaran lecturând poemul „Semne strivite”, de fapt un reuşit colaj de poeme într-un vers (exemplificăm: „Pe crucea din cărare plâng drumuri neumblate”, „Din liniştea săpată-n lemn mi-am adunat comară”) şi , în calitate de gazdă, a adus mulţumiri celor care s-au implicat în buna desfăşurare a Salonului Internaţional de Poezie „Ion Grămadă” de la Fundu Moldovei. Cuvintele de mulţumire au fost reluate de poeta Limona Rusu, nepoata eroului, iniţiatoarea şi directorul festivalului, susţinut în special de Societatea Culturală „Apollon”. Ne-a impresionat apoi cu un poem dedicat mamei, care s-a stins de curând, pe care o numeşte „împărăteasa inimii” la plecarea acesteia realizând „cât de singuri rămânem, cât de orfani”. Mihaela Drelciuc ne-a atras atenţia asupra unui poet din generaţia 2000, George Vasilievici din Constanţa, din care a lecturat două texte; cel intitulat „Piramida în formă de inimă” ne-a atras atenţia. Concis, ca întotdeauna, George Sauciuc a citit poemul „Plouă”. Scriitorul Traian Nistiriuc rămâne consecvent, lecturează un fragment de proză, din romanul „Vals” intitulat „Jurnalul unui răposat”, deosebit de ingenios, din postura unei posibile analize a celei de a III-a zi după moarte, fiind surprinse cu umor manifestări, uneori ridicole, ale celor rămaşi. Din dragoste pentru Eminescu, adaugă poezia „Către Eminescu” şi alte texte inspirate din cele eminesciene „Şi dacă…”, „La steaua”, „Cu perdelele lăsate”, „Peste vârfuri”. Gabriela Braha s-a lăsat copleşită de impresiile de dimineaţă despre timp, cu regretul că nu ne este prieten, că e doar „un fum ce se destramă în palide amintiri”. Acestuia îi dedică poemul „Gând şi timp”, alăturând, ca întotdeauna, o frumoasă poezie de dragoste. Cătălina Orşivschi, cunoscută epigramistă, dar şi o bună autoare de poezie pentru copii şi de texte lirice, dăruieşte gazdei, pentru cei trei băieţi frumoşi şi cuminţi cu care se pate lăuda, trei cărţi de poezie, lecturează textul „Pe derdeluş”, fabula „Două semne” şi un frumos text dedicat Mănăstirii Voroneţ. Vasile Chindriş din Ilişeşti, cunoscut colecţionar, pasionat de istorie, ne-a dezvăluit o altă latură a preocupărilor sale, numismatica, a prezentat date despre Societate Numismatică Română, despre secţia de la Suceava, pe care s-a străduit să o reînvie, proiectul unei activităţi viitoare atât de interesante fiind stabilit în adunarea care a avut loc în decembrie 2023 şi care se va îmbogăţi prin evenimentul programat pentru luna mai a.c., concluzionând cu importanţa numismaticii pentru societatea românească. Costel Simirea a mulţumit în numele tuturor ospitalierei noastre gazde, căreia i-a realizat un portret laudativ binemeritat, cu sublinierea că ne-a creat „emoţia serii unui reeditat Crăciun” şi i-a dedicat un cântec (creaţie proprie), cu accent pe ideea că „omul sfinţeşte locul”. Din creaţia personală a lecturat proza „Opinii”, despre realitatea existenţei noastre şi poezia „Limba română”, muza noastră a tuturor şi a „neamului nostru risipit care mai străjuieşte altare”. Constantin Moldovan ne-a readus în atenţie Ziua Culturii Naţionale, Ziua lui Eminescu, declarându-se împotriva unor opinii ale detractorilor Poetului, dar şi Unirea Principatelor, cu sublinierea rolului lui Cuza „creatorul statului naţional român”. Istoric de profesie, având abilitatea de a analiza în profunzime prezentul, poetul şi epigramistul a enunţat o opinie demnă de atenţia prezentului: Unirea este singura stare politică a viitorului nostru. A dedicat un „Sonet aniversar” lui Mihai Eminescu şi a recitat un text simbolic pentru opinia sa „Soldat în România din mine”. În calitate de proaspăt redactor-şef al revistei „Epigrama” (din colectivul de redacţie făcând parte şi Cătălina Orşivschi, de mai mulţi ani), a invitat pe cei prezenţi la colaborare. A fost rândul gazdei, Marian Călinescu, să dea o replică la cântecul ce i-a fost dedicat, să probeze din nou calităţile de psiholog, prin eseul „Lungul drum către ce”, despre modul în care copiii adună şi conştientizează informaţii, să atragă atenţia asupra modului în care gestionăm evenimentele din viaţa noastră, asupra importanţei comunicării, cu o concluzie frumoasă despre fericire, care constă în a-i face fericiţi pe ceilalţi „restul e vânare de vânt”. În final, priceputele şi harnicele gospodine ale casei, soţia şi mama amfitrionului, ne-au răsfăţat cu un ospăţ demn de renumita ospitalitate bucovineană. Pentru această întâlnire deosebită, care va rămâne ca un reper al activităţii noastre, îi suntem recunoscători colegului nostru şi familiei sale.

Un comentariu

  1. Ioan Siminicianu says:

    Despre locuri deosebite, oameni deosebiți, cu preocupări deosebite, nu putea să scrie decât un condeier deosebit! Frumos!

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI