Marea împărţeală

Necazurile României n-au venit singure, cele mai multe fiind provocate cu bună ştiinţă de interese electorale, deşi sunt serioase îndoieli că decidenţii şi parlamentarii erau conştienţi de urmări la acea vreme. Aşa că ideea fostului aparatcic atotputinte Octav Cozmâncă (PSD) de a transforma satele mai mari în comune şi anumite comune în oraşe a produs o gaură imensă în bugetul naţional, dar a asigurat social-democraţilor câştigarea multor rânduri de alegeri locale. Iar acum, că banii sunt pe sponci, reorganizarea administrativă in micro, pe invers, adică refacerea unităţilor administrative locale în funcţie de management economic şi posibilităţile autofinanţării a devenit nuca tare a guvernării Ciolacu.

Şi poate dacă Octav Cozmâncă s-ar fi oprit aici, ar mai fi fost cum ar fi fost, numai că după ce locuitorii respectivelor noi comune şi oraşe au descoperit că nu le ajung banii pentru schemele tot mai umflate de personal şi finanţări pentru clienţii politici, aceeaşi majoritate politică le-a mai făcut încă un cadou: autonomia locală – dacă primăriile au bani pot face ce vor cu ei, iar dacă nu au vor întinde mâna la guvern şi guvernul le va da bani ca să nu piardă alegerile. S-a creat astfel un cerc vicios: ca să nu piardă alegerile, guvernul, mort-copt, trebuie să plătească indiferent de eficienţa administraţiilor, ceea ce din punct de vedere economic e o absurditate, bugetul statului fiind secătuit de şmecherie politică şi corupţie.

Cetăţenii în vârstă îşi amintesc că după ce bolşevicii s-au instaurat la putere, judeţele au fost comasate în regiuni, iar comunele mai mici în comune mai mari. S-a reuşit cu destule excepţii: de pildă, s-a încercat crearea unui singur „Sfat popular” pe Valea Râşcăi prin comasarea celor trei comune Bogdăneşti, Boroaia şi Râşca din fosta plasă Boroaia, dar răscoala populaţiei a oprit îndeplinirea sarcinii de partid, iniţiatorii, fruntaşi comunişti ai regiunii, între care Ene Țurcanu, scăpând bine scărmănaţi cu fuga prin Ploştină către staţia de tren forestier din Cioate. Iar astfel de revolte nu au fost puţine mai cu seamă în localităţi vechi, cu tradiţie.

Acum situaţia reîmpărţirii teritoriale este adusă iar în discuţie, dar de trecut la treabă nu va fi posibil până la alegeri fără costuri electorale masive. Cea mai la îndemână va fi varianta fostelor regiuni desfiinţate în 1968, variantă care avea o hibă insurmontabilă atunci: existenţa regiunii Mureş-Autonome-Maghiare, înfiinţată de Stalin şi înghiţită în silă de comuniştii români, ceea ce crea posibilitatea extinderii statului maghiar sau măcar a unui culoar direct cu Ungaria. Din această pricină, acum se va apela la regiuni mai mari, ţinându-se cont de cele două principii: geografic + istoric, deşi bazele economice ale viitoarelor regiuni ar trebui să fie egale sau egalizate într-o marjă acceptabilă de timp.

Ar fi bine ca de astă-dată să se ia în seamă studiile şi viziunile oamenilor de ştiinţă, istorici, geografi, economişti şi sociologi care să aibă o perioadă de graţie pentru convingerea tuturor cetăţenilor României, după care se poate trece la un referendum absolut democratic, fără manipulări şi scălămbăieli ale naţionaliştilor AUR-işti ori de altă coloratură, fiindcă această nouă împărţire administrativă trebuie să ducă la simplificarea relaţiei cetăţeanului cu statul şi la măcar înjumătăţirea numărului de funcţionari, a primarilor şi a primăriilor, a administraţiilor judeţene, a atâtor reprezentanţe ale diverselor ministere şi agenţii centrale, la scăderea poverii bugetare naţionale.

Deocamdată au apărut diverse hărţi, foste propuneri mai vechi sau mai noi de reîmpărţire administrativă, dar neînsoţite de argumente ştiinţifice de o parte ori de alta. Nici formaţiunile politice nu şi-au construit platforme de discuţii, nici nu şi-au exprimat puncte de vedere, fiind departe de clarificarea unor poziţii favorabile viitorului acestei idei.

Însă o reîmpărţire a teritoriului naţional este absolut necesară dezvoltării României, iar realizarea ei trebuie grăbită ţinând cont de intensa dezvoltare economico-socială prin programele finanţate de U.E., a căilor de comunicaţii moderne care să ducă la mai buna noastră integrare.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI