Ziua Bucovinei a fost sărbătorită la Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava cu o sinceritate caldă, cu o bucurie curată, care au făcut bine tuturor, protagonişti, public şi, desigur, organizatori. Şi a exprimat frumos sentimentul unui patriotism real, nedeclamativ.
Manifestarea aniversară şi-a ridicat cortina cu muzică, cu vocea Ancăi Parghel, pe 24 noiembrie 2023, şi a înscris în program un vernisaj şi o lansare de carte, prilejuind managerului instituţiei-gazdă, Angela Zarojanu, exprimarea satisfacţiei de a trăi încă un moment binevenit în construcţia Sucevei culturale. „Bucovina – Gând şi culoare” este titlul expoziţiei deschise până la sfârşitul lunii decembrie sub egida Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici din România în parteneriat cu Teatrul şi cu Asociaţia Artă şi Umanitate, având-o pe artista plastică Lucia Puşcaşu curator. Pe simeze au fost aduse lucrări „inspirate de frumuseţile şi patrimoniul cultural al Bucovinei”, cu „structuri şi expresivităţi plastice inedite, diverse, care transmit mesaje şi care sperăm să invite la dialog” a spus Lucia Puşcaşu, care, dorind o formulă dinamică a vernisajului, a propus prezentarea lucrărilor de pe simeze de către autoarele lor, pictoriţe nu doar cu personale şi participări în expoziţii de grup şi colective sucevene, ci şi în ţară, şi peste hotare.
Este cazul Oanei Ruxandra Hrişcă, cu o expoziţie excelent primită în Franţa, la Laval, care a reunit picturi ale reprezentanţilor a trei generaţii, adică semnate şi de cunoscutul Mircea V. Hrişcă, şi de Ana Creangă, tatăl şi fiica artistei. Oana Ruxandra Hrişcă şi-a omagiat cu acest prilej părintele, care i-a insuflat ataşamentul faţă de frumuseţile Bucovinei şi de ideea de Bucovina, şi care, pe 23 noiembrie, ar fi împlinit 85 de ani. De asemenea, a vorbit şi despre dragostea pentru Bucovina a artiştilor, a locuitorilor din Laval, pe care se bucură să o aibă în amintiri, dar şi în tablouri, de aceea, dacă nu le-ar fi uitat într-un dulap la plecarea în Franţa, lucrările ei nu ar mai fi ajuns în expoziţia de acum, ci ar fi luminat locuinţele iubitorilor de pictură, şi de Bucovina, din Laval.
Deşi nu cu rădăcini în Bucovina, Viorica Ana Moruz aparţine de mult timp Bucovinei, aşa cum ai Bucovinei sunt şi cel care a fost valorosul pictor Tiberiu Moruz, şi fiicele, Codruţa Ionescu Moruz, stabilită în Canada, şi Oana Chilariu Moruz, prezentă, împreună cu fiica, Sofia, la frumoasa seară a mamei şi bunicii lor. Viorica Ana Moruz a îndemnat participanţii să-i descopere tehnica, dar şi să mediteze la vremurile noastre în care trăistuţe precum cele dintr-un tablou al său, găsite într-un târg din Gura Humorului, erau oferite spre vânzare pe 50 de lei, cum scrie pe eticheta surprinsă de penelul artistei, deşi „o astfel de trăistuţă înseamnă multă muncă şi mult suflet”.
Puşa Pîslaru Ionescu a adus în expoziţia de la Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava câteva picturi din marea expoziţie personală, „Zestrea… cărări spirituale”, deschisă în primăvară la Galeria de Artă „Dan Hatmanu” Iaşi. Trei din lucrările de aici, a povestit artista, sunt inspirate de munca nobilă a femeii ţesătoare de covoare din gura de rai a Găineştilor. „Când le-am întins pe garduri, îşi aminteşte, cerul s-a unit cu ele.”
Încântată de ospitalitatea Teatrului, de companie, Camelia Sadovei, suceveancă, s-a bucurat să descopere în părţi neschimbate ale vechiului oraş „locuri frumoase şi poetice”, evocate în seria „Grădina îngerului”, din care trei lucrări pot fi văzute acum în „Bucovina – Gând şi culoare”, împreună cu o delicată compoziţie, cu câteva mere, pe un ştergar, într-un cuib de pasăre. Bucovina, în concepţia şi în pictura sa, este peisaj real şi construcţie artistică, iar expoziţia acum vernisată este „diversă şi surprinzătoare”, „ceva ce nu se vede prea des”, încât se simte mândră de prezenţa alături de colegile ei.
Autoare a albumului „Elena Greculesi”, Lucia Puşcaşu a adus-o pe marea artistă a Bucovinei în faţa noastră pomenindu-i ultima lucrare din expoziţia sa permanentă de la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, „Călători spre uitare”, şi a vorbit despre plecarea în uitare, spre dispariţie, a multor lucruri frumoase, tradiţionale, împreună cu satul vechi, vorbind de asemenea de preocupările personale în abordarea lor, nu ca o căutare a asemănării, ci a dialogurilor între lumină, volum, culoare.
Vizionate şi înainte de vernisaj, lucrările expoziţiei „Bucovina – Gând şi culoare”, după mărturisirile autoarelor au stârnit în faţa lor un freamăt plăcut, comentarii, schimb de impresii, făcând să strălucească de inegalabila tinereţe a bucuriei chipul artistelor străjuite de darul preţios al unor trandafiri împărăteşti.
Moderată de Adriana Bulină Dascălu, cu şarmul şi talentul cunoscute tuturor urmăritorilor Intermedia TV, lansarea de carte a prezentat publicului un nume nou, Gabriela Lupu, din Gura Humorului, de care se va şti tot mai mult pe măsură ce volumul său, „Bucovinence de poveste”, apărut în 2023, va fi tot mai deschis de curiozitatea cititorilor şi de interesul cercetătorilor istoriei Bucovinei. Răspunzând întrebărilor formulate de Adriana Dascălu Bulină, şi deopotrivă celor tăcute ale multor participanţi, Gabriela Lupu a povestit istoria acestei cărţi aparte, care nu şi-a propus nicio clipă să le despartă pe eroinele sale de personalităţile predominant masculine ale Bucovinei într-un gest de frondă, feminist, ci să atragă atenţia, să afirme, argumentat, că sunt şi multe, numeroase înaintaşe şi contemporane demne de preţuire, de consideraţie. Prin excelenţa în profesie şi mai ales prin trăirea acesteia în folosul, pentru prestigiul comunităţii. Gabriela Lupu însăşi, soţie, mamă, inginer, întoarsă definitiv acasă din străinătate a simţit nevoia unei astfel de gest. A ales voluntariatul şi apoi, pentru că uneori o carte îşi caută autorul, sau mai exact un sentiment modalitatea exprimării, a împărtăşirii, pornind de la admiraţia pentru surorile Huţan, Stela Huţan Palade, care „a fost cea mai tânără aviatoare care a făcut parte din faimosul grup Escadrila Albă”, şi Viorica Elena Huţan, „prima însoţitoare de bord (stewardesă) a României cu prima diploma acordată unei românce de foruri internaţionale la Bruxelles”, a ales să scrie despre ele şi despre alte bucovinence meritând timpul, efortul cerute de documentare, de reconstituirea biografiei lor. Întrebată dacă are şi o preferată, autoarea a răspuns limpede: Mărioara Cenuşă. De ce? Răspunsul, pentru cine nu a participat la lansare, se află în carte. „Am căutat – ni s-a confesat Gabriela Lupu, cu glasul Adrianei Dascălu Bulină, care a citit cu voce tare acest fragment din prefaţă, considerându-l emblematic pentru carte, pentru ceea ce a însufleţit-o pe autoare în realizarea buchetului său de biografii – modele inspiraţionale autentice, credibile, tangibile. Pentru mine, bucovineanca de poveste înseamnă în primul rând omul de calitate, înţeles şi asumat, omul care luptă pentru toţi, omul care respectă Bucovina cu toate valorile sale”. Sunt multe de spus şi se vor spune, se vor scrie despre carte, poate prim volum, pentru că nu este exclus ca încurajată de succesul acestuia, Gabriela Lupu să se mai încumete la încă unul-două – nordul Bucovinei o aşteptă cu multe bucovinence de poveste, chiar de statura Aniţei Nandriş-Cudla. În ce ne priveşte, vom mai preciza, odată cu autoarea, numele celor patru bucovinence de pe copertă. Este vorba de Stela Huţan Palade, de profesoara şi publicista Stela Bălan, de medicul şi luptătoarea pentru drepturile femeilor evreice din Palestina (în timpul mandatului britanic al acestui teritoriu) Rosa Welt Straus şi de cântăreaţa şi profesoara Anca Parghel. Şi vom mai menţiona din mănunchiul de mulţumiri adresate de Gabriela Lupu celor care au sprijinit-o în cei doi ani de închegare a cărţii, doar familia şi pe bibliotecara Corina Vâzdoagă.
Distinsei Doamne Academician Alexandrina Cernov, La mulţi ani cu sănătate, pace şi bucurii!, îi doresc din inimă cititorii ziarului „Crai nou” Suceava, împreună cu atâţia alţi suceveni care o respectă, o preţuiesc şi îi admiră lupta pentru cauza limbii române şi pentru păstrarea identităţii româneşti a fraţilor noştri din nordul BucovineiO întâmplare, o coincidenţă frumoasă a făcut ca lansarea cărţii să aibă loc la Suceava, în capitala sudului Bucovinei, chiar în ziua, chiar în ceasurile în care în nordul Bucovinei, la Cernăuţi, capitala istorică a Bucovinei întregi, era sărbătorită la o vârstă minunată acad. Alexandrina Cernov, bucovineancă de poveste. De exemplară poveste. Dar cum spunea un filosof, coincidenţele nu sunt întâmplătoare.
Comentarii