Cântarea cântărilor de la cei mai talentaţi tineri ai Bucovinei

Mai acasă ca nicăieri în altă parte de pământ românesc

Poate exagerăm cu vorba că „este mai acasă”, însă la Cernăuţi Ciprian Porumbescu e o prezenţă vie, aşa cum a fost când umbla pe străzile oraşului cu prietenii săi arboroseni, când glumea cu gazda sa că îşi va aduce mireasă în camera închiriată, această pătimaşă iubită fiind, desigur, vioara. Ştiu că Braşovul l-a purtat în braţe după premiera operetei „Crai nou”, ştiu că la baştina compozitorului, la Stupca, în fiecare an, de ziua trecerii sale în veşnicie, la 6 iunie sau în preajma acestei date, se adună lume din tot judeţul Suceava şi de mai departe, cu flamuri tricolore, pentru a-i pomeni pe toţi din familia Porumbescu, înmormântaţi în faţa Bisericii Sfântul Dumitru. De fiecare dată, viorişti de toate vârstele dau zbor „Baladei” la mormintele lor. Anul 2023, declarat al lui Ciprian Porumbescu, a adunat la Stupca de ziua comemorării celebrului compozitor 140 de viori, şi 170 de ziua naşterii, la Suceava. Şi la Cernăuţi întreg anul 2023 este marcat de evenimente care revigorează în memoria noastră numele lui Ciprian Porumbescu. Amintesc cele mai semnificative momente – vizita la 19 septembrie a strănepoatei Stanca Scholz-Cionca şi lansarea la Consulatul General al României a volumului „Ciprian Porumbescu. Jurnal 1879, Cernăuţi-Stupca”, iar mai înainte – pelerinajul pe urmele compozitorului de la 3 iunie, început cu un serviciu divin la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din Boian, unde a slujit părintele Iraclie Porumbescu şi i-a fost înălţat un bust în curtea sfântului lăcaş. Tot atunci a luat startul Festivalul Internaţional „CIPRIAN PORUMBESCU”, cea de-a cincea ediţie inaugurată de Centrul Bucovinean de Artă pentru păstrarea şi conservarea culturii tradiţionale româneşti, condus de Iurie Levcic. Directorul centrului i-a avut de oaspeţi pe descendenta din ramura familiei Porumbescu, Stanca Scholz-Cionca, stareţa Sfintei Mănăstiri Voroneţ, stavrofora dr. Gabriela Platon, cu cuvânt de binecuvântare, şi, ca de fiecare dată, cu încurajatoare susţinere – Consulul General al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu. Momentul inaugural de la început de iunie i-a impresionat profund pe oaspeţi, făcând-o pe maica Elena (în trecut profesoară şcolară) să spună că n-a văzut copii mai cuminţi şi cu mai multă dragoste românescă. Şi iată că am ajuns la evenimentul principal al anului – Festivalul -concurs internaţional de interpretare vocală şi instrumentală „Ciprian Porumbescu”, care a fost precedat de un eveniment ştiinţific, publicistic şi artistic. Mă refer la Simpozionul internaţional cu genericul „Bucovina – cântec de baladă”, dedicat vieţii, creaţiei şi personalităţii lui Ciprian Porumbescu – crai nou şi promotor al culturii române. Până la începerea sesiunii de comunicări, în sala „Dumitru Covalciuc” a Centrului, pe ecran s-au derulat momente artistice susţinute de membrii ansamblului „Perla”, de la inaugurarea din luna iunie, precum şi crâmpeie din mesajele oaspeţilor adunaţi de chemarea discipolilor lui Iurie Levcic: „Veniţi, români, la rugăciune pentru geniul muzicii româneşti!”.

Şi evenimentul de la 2 noiembrie 2023 a început cu înalte sentimente patriotice şi iubire de Ţară, intonate de un grup mai mic al ansamblului „Perla”. Participanţii la Şcoala populară de artă şi civilizaţie românească „Ciprian Porumbescu” au început recitalul artistic cu „Tricolorul”, cântecul intonat de bunicii lor, din vremuri când se făcea şcoală românească. Solista Anastasia Uncu a dat glas unui text răvăşitor – „Aici e Ţara mea”, iar Anatolie Balagura a lăudat prin cântec făptura mândră a „Românaşului”. Despre starea de fericire ce-o simte de fiecare dată la întâlnirea cu aceşti copii minunaţi a vorbit consulul general al României la Cernăuţi, doamna Irina Loredana Stănculescu, menţionând râvna lor în demararea proiectelor şi programelor culturale susţinute de Guvernul României. Aprecieri privind activitatea Centrului condus de maestrul artelor Iurie Levcic şi meritele talentaţilor copii au răsunat în mesajele de salut din partea dr. Alexandrinei Cernov, membru de onoare al Academiei Române, Călin Brăteanu, director al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Suceava din cadrul Centrului Cultural „Bucovina”, al delegatului de la Bistriţa-Năsăud, Smaranda Mureşan, cercetător ştiinţific la Centrul Judeţean pentru Cultură. În sală s-au aflat şi câteva doamne din învăţământul preşcolar din judeţul SatuMare, sosite cu propuneri de colaborare cu instituţii similare din regiunea Cernăuţi.

Sesiunea de comunicări ştiinţifice a fost moderată de drd. Marioara Calancea, preşedinta Asociaţiei „Arboroasa” din Suceava, ce desfăşoară de mai mult timp activităţi comune cu Centrul Bucovinean de Artă din Cernăuţi. Momente interesante despre procesul „Arboroasei” în viziunea lui Mihai Eminescu şi Leca Morariu a pus în evidenţă dr. Alexandrina Cernov, redactor-şef al revistei „Glasul Bucovinei”. În contextul subiectului abordat a evocat momente ale întâlnirilor cu nepoata lui Ciprian Porumbescu la Stupca, unde a fost descoperită o catapeteasmă pictată de prietenul compozitorului, pictorul Epaminonda Bucevschi. Istoricul Dragoş Olaru a amintit de întâlnirea de astă vară cu erudita Stanca Scholz-Cionca, fiindu-i însoţitor pe urmele lui Ciprian Porumbescu prin Cernăuţi. Cu exigenţa şi corectitudinea ce-l caracterizează, Dragoş Olaru n-a putut să nu critice inscripţia „incorectă” sub basorelieful compozitorului montat pe peretele de la intrarea în Palatul Naţional al Românilor. „Avem la Cernăuţi multe locuri legate de marele compozitor arborosean, care merită să-i conserve memoria şi nu e nevoie să le inventăm”, ne avertizează cel mai competent cunoscător al urmelor lui Eminescu şi Ciprian Porumbescu în capitala nordică a Bucovinei. De mai multe ori au răsunat aceste două nume care atribuie o aură de legendă Cernăuţiului. După poetul naţional Mihai Eminescu, vine să ne unească şi să ne întărească identitatea compozitorul naţional Ciprian Porumbescu.

Cu deosebit interes de pedagogii prezenţi în sală a fost ascultată prelegerea Marioarei Calancea despre conceperea şi promovarea culturii pentru popor ca pedagogie socială, mai ales referirile la Cabinetele de lectură în concepţia constitutivă a Societăţilor Academice „Arboroasa” şi „Junimea”. O privire în oglindă, în care s-au reflectat Ciprian Porumbescu şi ceteraşii, tarafurile tradiţionale şi muzica ţărănească, ne-a prezentat cercetătorul ştiinţific de la Bistriţa-Năsăud, dr. Smaranda Mureşan, un etnolog recunoscut de Ministerul Culturii din România. O temă inedită (în orice caz pentru auditoriul din nordul Bucovinei) ne-a prezentat doamna Maria Olar din Suceava. Preşedinta Fundaţiei Culturale „Leca Morariu” ne-a oferit „Câteva însemnări despre viaţa şi creaţiile lui Ciprian Porumbescu ale ilustrei interprete a melosului ciprianesc, Octavia Leca Morariu”. Luând în consideraţie faptul că de două decenii se ocupă de valorificarea moştenirii cărturarului Leca Morariu, Maria Olar a fost o prezenţă de prestanţă la acest simpozion.

Oaspeţii au venit şi cu un prinos de carte românească, în care îl vom regăsi pe Ciprian Porumbescu în diverse ipostaze. Bunăoară, Călin Brăteanu a lansat un volum de Constanţa Cristescu – „Ciprian Porumbescu necunoscut”, important datorită faptului că propagă creaţia muzicală a compozitorului. Cercetătorul istoriei Bucovinei, Ioan Abutnăriţei de la Vatra Dornei (autor de monografii şi studii literare) a adus patru volume ale monografiei lui Leca Morariu (ed.I şi II) „Iraclie şi Ciprian Porumbescu”, editate de Vasile Vasile. Scriitorul sucevean Mircea A. Diaconu a ajuns la noi cu volumul „Ciprian Porumbescu. În marginea imperiului” prin intermediul prof. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta filialei „Arboroasa” Vatra Dornei şi a Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina. Am avut şi eu onoarea să mă integrez în această echipă selectă cu noua apariţie editorială „Boianul meu cu inima română”, coperta cărţii purtând imaginea bustului lui Iraclie Porumbescu din faţa Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Boian. Deşi din locuri diferite, toate se leagă sufleteşte între ele, ca o duioasă mângâiere că măcar atât putem face pentru memoria celui care ne-a lăsat testament să ne unim în cuget şi simţiri. E regretabil, e inexprimabil de dureros că nu avem măcar un bust al lui Ciprian Porumbescu la Cernăuţi, dar este această Şcoală care-i poartă numele şi sunt copii care-i cântă melodiile în lumina mândrului nostru Tricolor

„Perla” din Grădina lui Dumnezeu

După două zile de emoţii în vâltoarea unei aprinse competiţii de talente, laureaţii Concursului international, dedicat ilustrului compozitor Ciprian Porumbescu, şi-au adunat admiratorii la spectacolul de gală în sala Filarmonicii Regionale. Dar înainte de a-şi bucură spectatorii cu harul lor, a fost înălţat un imn Bucovinei, mirifica noastră grădină, unde s-a născut şi a înflorit talentul lui Ciprian Porumbescu. Un plus de bucurie ne-a dăruit prezenţa vicepreşedintelui Consiliului judeţean Suceava Niculae Barbă şi a consulului general al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, parteneri ai festivalului, uniţi într-un suflet la organizarea pelerinajului pe urmele lui Ciprian Porumbescu la Cernăuţi. Binecuvântarea ne-a adus-o de la Sfânta Mănăstire Voroneţ maica stareţă, stavrofora dr. Gabriela Platon. Cântare Bucovinei, ca un preludiu la primele acorduri ale laureaţilor Festivalului, au înălţat discipolii lui Iurie Levcic din ansamblul „Perla”. Ca un ecou din veacul de aur al Bucovinei ne-a venit „Poemul Bucovinean” al regretatului poet şi savant Grigore Bostan, revărsat de vocea de aur a Carolinei Jitaru. În continuare s-au înşirat mărgăritarele şi fericite surprize, pe care doar muzica divină a lui Ciprian Porumbescu ni le poate dărui.

Menţionăm că Centrul Bucovinean de Artă a avut parteneri şi susţinători de prestanţă, mulţumirile maestrului artelor Iurie Levcic îndreptându-se către Consiliul Judeţean Suceava, Administraţia Militară de Stat şi Consiliul Raional Cernăuţi, Consulatul General al României la Cernăuţi şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, care a sprijinit financiar implementarea proiectului.

 Un dar mare cât sufletul „Baladei”!

Sărbătoarea tinerelor talente ale Bucovinei, la care a plouat cu surprize din cerul muzicii, va trece vama de la Cernăuţi la fraţii din Suceava. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, dl Niculai Barbă, un ardent admirator, angajat cu trup şi suflet în activitatea de popularizare a valorilor porumbesciene, a deschis drumul Festivalului spre sudul Bucovinei şi cu Diplomele de Excelenţă pentru promovarea culturii tradiţionale româneşti, printre cei aleşi aflându-se Iurie Levcic, Excelenţa Sa Irina Loredana Stănculescu, Maria Andrieş, precum şi alţi oameni de cultură din nordul Bucovinei.

Ca şi Eminescu, Ciprian Porumbescu ne adună la împărtăşanie cu dragoste de neam

Am spus de atâtea ori că are mare noroc Cernăuţiul, precum şi românii care trăiesc aici, de Eminescu, născut la noi ca poet. Acum câteva zile, la simpozionul ce a precedat Festivalul-concurs internaţional „Ciprian Porumbescu”, am auzit un adevăr ce a fost întotdeauna cu noi, dar despre care n-am prea vorbit mai înainte: După Eminescu a venit Ciprian Porumbescu să ne proslăvească oraşul – cu muzica sa, cu patriotismul înflăcărat, cu dragostea de Tricolor şi Libertate. Sunt două figuri emblematice, de la care luam cuminecătura conştiinţei de neam. Şi ce frumos i-a adunat sub steaua geniului său Ciprian Porumbescu pe cei care nu lasă să moară nu numai muzica, ci şi idealurile sale. O fetiţă din Suceava, Ana Sârbu, eleva doamnei Mărioara Calancea, a venit cu un cântec de la huţuli, căci în albia lor s-a născut Ciprian Porumbescu, în anii când tatăl său, părintele Iraclie, a slujit la Şipote. Mândru de sucevenii săi s-a arătat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Niculai Barbă, care a împărţit cu generozitate daruri şi cernăuţenilor, aşa cum a procedat şi consulul general al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu. Starostele Lazăr Fialcovschi din Molodia, cu prilejul acestei sărbători, a avut bucuria s-o întâlnească pe maica stareţă a Mănăstirii Voroneţ, stavrofora dr. Gabriela Platon, iar mai spre seară să cânte împreună în familie „Când era să moară Ştefan”, oferindu-i prilej de lucru şi admiraţie doamnei Mihaela Buculei, reporter la Societatea Română de Radiodifuziune. Dar câtă lume, de-o parte şi alta a frontierei, s-a regăsit în suprema fericire a muzicii şi îmbrăţişărilor frăţeşti!

Talismanul festivalului a fost şi rămâne „Balada”

Scriam de ziua Mărţişorului, sărbătorită anul acesta la Palatul Naţional, despre revelaţia acestei ediţii – fetiţa cu vioara, Livia Pidoima de la Roşa, acompaniată la pian de mama sa Lucica, adusă pentru prima dată la o manifestare românească de regizorul Mihai Grosu. I-am dorit atunci să nu uite această premieră, mai ales când va deveni renumită. Şi am mai consemnat că numaidecând trebuie să se împlinească prezicerea tuturor celor ce au admirat-o, pentru că arcuşul ei pe strunele viorii mărturiseşte un talent veritabil şi voinţa de desăvârşire. N-a trecut mult timp ca mica minune să ne amintească de harul ei, strălucind pe scena mare a Filarmonicii din Cernăuţi, sub steaua geniului muzicii româneşti – Ciprian Porumbescu. Trofeul ediţiei jubiliare a Festivalului Internaţional „Ciprian Porumbescu”, organizat al cincelea an de Centrul Bucovinean de Artă condus de Iurie Levcic, a strălucit în mâinile celei mai mici ca vârstă şi mai firave ca făptură participante, Livia Pidoima. Mâinuţele ei gingaşe se transformă în păsări măiestre, iar vioara prinde aripi şi se înalţă (ne înalţă) dincolo de nori, unde cerul e mereu azuriu. Membra juriului, renumită interpretă de romanţe şi profesoară de muzică, Maria Dovghei, mi-a spus că nivelul înalt de interpretare al acestei tinere speranţe denotă şcoala virtuozului Nicolae Hacman.

Cu asemenea copii, laureaţi ai concursului la cele trei secţiuni – canto academic, cântec popular şi muzică instrumentală – munca şi muzica lui Ciprian Porumbescu nu se vor pierde, căci asta i-a fost dorinţa, lăsată ca testament în ceasul morţii: „Să nu lăsaţi să moară muzica mea”. Ştim de la strănepoata sa, Stanca Cionca, păstrătoarea arhivei de familie, cât de mult îl adoră japonezii şi chinezii, însă nu cred că oameni de alt neam, oricât ar fi de talentaţi şi sensibili la frumos, sunt în stare să simtă atât de profund şi să cânte cu sufletul, aşa cum ne transmite fiorii „Baladei” Nicolae Hacman şi cum îi învaţă maestrul pe discipolii săi. Dar nici ucrai-nenii nu sunt străini de miracolul muzicii româneşti. Corul Filarmonicii, dirijat de Nadia Selezneova a cântat impecabil în română „Tatăl nostru”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Un răspuns la fel de mişcător a fost rugăciunea intonată în ucraineană de conducătoarea artistică a discipolilor Centrului Bucovinean de Artă, Ana-Maria Calancea, ruga ei şi a tuturor celor din sală răsunând pentru apărătorii Ucrainei împotriva agresiunii Rusiei.

N-am concretizat câţi participanţi au fost cuprinşi în concurs şi câţi au primit primele trei premii. Dar au fost mulţi, foarte mulţi, ca nici la un concurs muzical-artistic de până acum. Organizatorii şi partenerii Centrului Bucovinean de Artă, directorul Iurie Levcic, adjunctul şefului ARS, Iulia Hriţcu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Niculai Barbă, Consulul General al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, abia reuşeau să-i îmbrăţişeze pe premianţi. Printre deţinătorii premiului I s-a aflat renumita naistă din Voloca Patrisia Ivaneţ, care a ieşit învingătoare la două categorii, tot la secţia muzică instrumentală, primul loc la nai i-a revenit lui Igor Cozma. La canto academic s-a evidenţia Alesia-Valeria Pop din Suceava. Iată şi alte nume, de care, neîndoielnic, vom auzi de pe scene mari – Adrian Puiu, Bianca Moldovan, Graţiela Galan, Severin Ciobanu, Anastasia Uncu, Adriana Moraru, Anastasia Opaeţ, Ana Sârbu, Ana Gociu, Elizaveta Demciucina, Anatolie Balagura, Serafim Păduraru, şi toţi ceilalţi care i-au încântat mai întâi pe membrii juriului. La categoria surprizelor un dar minunat ne-au oferit dansatorii colectivului coregrafic „Mugurel” din Pătrăuţii de Sus, instructor Elena Pântescu, dar măiestria lor denotă şi ajutorul primit din Suceava, de la legendarul ansamblu „Ciprian Porumbescu”. E de menţionat că actuala ediţie se distinge mai cu seamă prin faptul că a fost jurizată de personalităţi competente în arta instrumentală şi alte genuri ale muzicii. Un plus de prestanţă atribuie învingătorilor aprecierile unor asemenea oameni de valoare, cum este Gavril Ţărmure, managerul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, fondator al Societăţii de Concerte Bistriţa, o figură centrală în viaţa artistică a oraşului din care au pornit clasicii literaturii române George Coşbuc şi Liviu Rebreanu. Şi de la Cernăuţi din juriu au făcut parte specialişti competenţi, care instruiesc tinere talente, îndrăgiţii cântăreţi – Natalia Andrieş, Maria Dovghei, Gheorghe Posteucă. Evoluarea la final a profesoarelor de muzică Maria Dovghei, cu o romanţă clasică, şi Natalia Andrieş cu o melodie ce-i pune în lumină vocaţia, e cea mai bună mărturie a nivelului înalt al actualei ediţii. Or, asemenea voci nu pot să închidă ochii, să-şi astupe urechile şi să promoveze non-talente. Totuşi, talismanul festivalului a fost „Balada”, revărsată de arcuşul lui Nicolae Hacman. Cu această muzică divină am păşit pe străzile Cernăuţiului în liniştea serii, căutând să-l zăresc pe compozitorul omagiat prin centru, pe unde îşi avea sediu „Junimea”. Din toate părţile răsuna BALADA!

MARIA TOACĂ

Cernăuţi

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI