În ultimele săptămâni s-a observat o tendinţă de depreciere a leului, semn că BNR ar putea accepta o creştere a cursului, care a atins în 19 mai un record de 4,9783 lei.
Euro a încheiat săptămâna cu o medie de 4,9690 lei, când transferurile s-au realizat în culoarul 4,967 – 4,971 lei. Trebuie semnalat faptul că înainte de deschiderea pieţei şi închiderea ei, cotaţiile de pe pieţele externe au fost de 5,065 lei.
Deficitul de buget şi a cel de cont curent sunt principalele pericole pentru leu, chiar dacă statul român s-a împrumutat la începutul săptămânii trecute cu 1,75 miliarde euro printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa 10 ani şi alte 1,5 miliarde euro prin titluri de stat scadente în 2028.
„Dezechilibrul fiscal-bugetar al României este în mod categoric şi recunoscut ca fiind principala problemă pe care o avem în prezent de rezolvat. Şi avem şi o presiune a timpului”, a declarat, vineri, guvernatorul BNR.
Aceste date impun politici ale guvernului care să permită continuarea atragerii de fonduri prin PNRR, în condiţiile în care consumul intern a încetinit, chiar dacă, conform INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor luna trecută, la 9,43%, de la 9,44% în iulie.
Analiştii Băncii Transilvania prognozează o creştere a „preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu ritmuri medii anuale în decelerare de la 12,0% în 2022, la 9,7% în 2023, 4,9% în 2024, respectiv 4,0% în 2025”.
Chiar dacă Consiliul Concurenţei a efectuat un nou control la băncile comerciale, nu au mai fost înregistrate scăderi ale dobânzilor interbancare aşa cum s-a întâmplat în noiembrie trecut, când ele au coborât cu mai mult de 1,5 puncte procentuale. Piaţa nu a răspuns nici la decizia BCE de a majora rata de referinţă, în condiţiile în care inflaţia din România a stagnat în august.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai mult de o lună. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.
Săptămâna aceasta, Finanţele au programat trei licitaţii cu titluri de stat, cu scadenţele octombrie 2028, cu o valoare de 690 milioane lei, aprilie 2031, prin care se doreşte să atragă 805 milioane lei şi aprilie 2036 cu o valoare de 575 milioane RON.
Înainte de şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfăşura săptămâna viitoare, euro a cunoscut o scădere constantă şi s-a tranzacţionat vinerea aceasta la 1,0633 – 1,0688 dolari. În piaţa locală, media monedei americane a crescut vineri la 4,6583 lei.
Dolarul ar putea să continue evoluţie ascendentă începută în urmă cu 9 săptămâni, timp în care euro s-a depreciat cu peste 5,6%. Tendinţa monedei unice se va amplifica după ce oficialii BCE au anunţat că decizia de joi de a majora rata de dobândă de referinţă cu 25 puncte bază la maximul istoric de 4,50%, a fost ultima din acest ciclu monetar.
Francul elveţian a închis săptămâna pe apreciere cu un curs de 5,2031 lei. O evoluţie identică a avut media lirei sterline care a urcat la 5,7941 lei.
Metalul galben a crescut vineri la 1.915 – 1.931 dolari/uncie, astfel că preţul gramului de aur a urcat la 287,3566 lei, şi a recuperat pierderile din zilele precedente.
La sfârşitul săptămânii, bitcoin stagna în culoarul 26.250 – 26.850 dolari iar ether se mişca între 1.620 şi 1.650 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 15 septembrie.
Comentarii