După Rusoaica lui Gib Mihăescu, un alt atractiv şi misterios titlu de carte: Armeanca de Constantin Târziu. Se pare că, de altfel, şi autorul are ceva sânge armenesc. Emma Krismarik, armeancă după tată, face parte din dinastia acestui neam care a transmigrat din ţara de origine pe alte meleaguri unde s-a autohtonizat, devenind buni comercianţi, latifundiari, meşteşugari, intelectuali, negustori de cereale, cherestea, sare ori vite sau militari.
Vicisitudinile istoriei au lăsat-o pe Emma orfană şi săracă. Intelectul însă i-a rămas intact. A devenit prin jocul sorţii fata adoptivă a familiei Dobre şi soră geamănă cu Nora, fiica acestora. Nora însă, în împrejurări absurde şi nefaste, a rămas fără tată şi infirmă. Cele două fete-surori au avut dintru început o traiectorie paralelă favorabilă. În timp, infirmă, Nora, minte aleasă, va lucra la o bibliotecă iar sora ei Emma va străluci în viaţa politică şi profesională devenind un diplomat reprezentativ, ambasador al României în Elveţia. Diplomat înnăscut, cu o minte strălucită, a depăşit prin gândire „colivia de aur” percepând că „omul nu poate trăi cu lozinci”. Cele opt decenii ale existenţei protagonistei, coincid cu schimbările politice cutremurătoare. Instabilitate politică, economică şi socială: arestări, deposedări, expropiere, colectivizare, naţionalizare. Rusificare a culturii. Ocupaţie sovietică. 1958 retragerea trupelor ruseşti din România.
Epoca Gheorghiu Dej, „vulpea din Carpaţi”, „Creierul”, „Lupul singuratic” obsedat de putere.
Epoca Ceauşescu ce a imaginat „un vis de aur într-o lume fără aur”, încât „căruţa a rămas blocată”. Apoi, prin deceniul opt, apariţia lui Gorbaciov care „a administrat socialismului bolnav un medicament – Perestroika” şi „a eutanasiat comunismul fără să ştie”.
Evenimentele din 1989 au găsit-o la sfârşit de carieră diplomatică. În cadrul Mi-nisterului de Externe lucrase cu diplomaţi iluştri: George Macovescu, Corneliu Mănescu, Ştefan Andrei. Participase la întâlniri cu mari conducători: Willy Brand sau George Bush. Acum intrase în conul uitării.
Salvarea „valizei” cu documentele armeneşti ale familiei o îndârjeşte pentru reobţinerea drepturilor pierdute. Ani de procese şi litigii. Armeanca s-a îndârjit să le redobândească. Aceasta a fost forma ei de protest. Acum se putea bucura din nou. I s-au deschis drumurile călătoriilor visate în Siberia, Irak, fosta Mesopotamie şi în Armenia, fiind în căutarea altei lumi.
Da. Istoria începe la Sumer. Aici ar fi poposit zeii şi extratereştri care au civilizat omenirea. Cei doi soţi, Emma si Tudor, au putut vizita şi lansa opinii, au tras concluzii. Mi-ar fi plăcut ca Armeanca să acorde mai multă atenţie chemării străbunilor armeni, pentru că spre asta ne conduce titlul cărţii şi propria mărturie: „eu n-o să-mi uit niciodată părinţii, casa şi numele de Krismanik”. Dar cum vibrează la istoria neamului Armeanca? În fond, spre asta ne-ar conduce titlul cărţii. Ce ne spune ea despre genocidul din 1915 sau despre exterminarea armenilor în timpul lui Stalin? Sau despre Armenia Mare. Armeanca nu e autentică în trăirile cu sine şi nici cu Nora. Pare ea rasată şi strălucită, dar este incompletă şi neautentică.
În schimb, meritul autorului este de a surprinde şi a defini mediul veridic social, politic, economic şi cultural. O lume pe care scriitorul, bărbatul, profesorul, istoricul Constantin Târziu o cunoaşte şi o comentează încât, după părerea mea, personajul este înghiţit de magma evenimentelor. Mi-ar fi plăcut ca să strălucească Armeanca din lumea politică în care a trăit, din vizitele în fosta URSS. Ce a făcut pentru armenii cu al cărui neam se mândreşte? Cu atât mai mult, când şi-a redobândit bunurile? În afara satisfacţiilor materiale, ce gândeşte Armeanca despre semeni?
Repet, mediul politic, tulburata istorie, viaţa politică şi diplomatică sunt cele ce creează fundalul autentic dând valoare cărţii. În schimb Emma, armeanca, nu trăieşte autentic. Secvenţele narative din cele opt structuri epice dau contur rotundului cărţii care se citeşte cu interes si plăcere, ca literatură şi document. Cartea are o coloratură vie şi antrenantă, stil fluent şi atractiv, cucerind cititorul.
Armeanca a apărut la Editura Accent Print 2023, prefaţată de Eleonora Bulboacă, adăugându-se strălucit şirului de cărţi ale profesorului Constantin Târziu, cunoscut şi recunoscut scriitor.
Comentarii