Revistă ieşeană sub semnul Bucovinei

Un proiect menit să continue o eminentă tradiţie jurnalistică la Iaşi s-a înfăptuit odată cu apariţia primului număr al revistei „Iaşul cultural”. Lansarea publicaţiei în ziua de 27 aprilie 2023 a fost pe măsura importanţei evenimentului, reunind elita intelectuală a urbei în Sala de consiliu a Primăriei, fostul palat cu rezonanţă istorică Roset-Roznovanu.

Redactorul-şef al nou zămislitei publicaţii, nimeni altul decât preşedintele filialei ieşene a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, care a iniţiat acest proiect împreună cu scriitorul Ionel Pintilii, a vorbit despre importanţa momentului când în peisajul publicistic literar şi cultural ieşean îşi caută locul în umbra vestitelor „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Scriptor”, fără pretenţia de a face concurenţă vreunei alte reviste cu acest profil, această nouă publicaţie. „Asigurăm pe cititorii noştri că «Iaşul cultural» va avea o înaltă ţinută literară şi culturală, şi o largă deschidere pentru creatorii frumos şi pe slujitorii esteticii de oriunde se vorbeşte româneşte, că se doreşte a fi o «instituţie» a apărării şi conservării frumuseţii şi bogăţiei semanticii limbii noastre pe care am moştenit-o de la generaţiile care s-au perindat în spaţiul nostru identitar, în faţa atacului snobismului anglofon”, afirma dl Vasile Diacon, exemplificând cu distinse doamne care trăiesc intense filinguri (feeling), adică sentimente, domnişoare cuprinse de vaibăre (vibs „vibraţii”, prin extensie „fiori”), inculţi specialişti care nu mai fac proiecte, ci drafturi, şi neghiobi oficiali care eliberează ori aşteată fidbecuri (feedback „aprobare”, „punct de vedere”).

Primarul Mihai Chirica şi-a exprimat fără rezerve ataşamentul pentru acest demers ce promovează literatura şi arta, relevând publicaţii similare iniţiate de Primărie, cu caracter istoric, tehnic, ştiinţific. Apreciind consistenţa articolelor, formatul şi grafica revistei, Domnia Sa este convins că acest gen de lectură va trezi interesul cititorilor, va încuraja „creşterea limbii româneşti” împotriva agramatismului, a invaziei nejustificate a anglicismelor şi a formelor neadaptate ce pervertesc vorbirea.

Acest prim număr al revistei stă sub semnul Bucovinei, căci alături de stulpicăneanul Vasile Diacon, care a imprimat orientarea acesteia, găsim în acest număr şi semnăturile scriitorilor Aurora Ciucă, Mircea Ţâmpău, Sorin Cotlarciuc, Victor Iosif, Paraschiva Abutnăriţei, originari din Ţara de Sus, şi un număr mare de prieteni şi simpatizanţi ai filialei ieşene a SCLRB, iar pe coperta întâi, ca un angajament şi o dovadă a apartenenţei la spaţiul spiritual bucovinean, stau frumoasele versuri ale poetului bucovinean George Voevidca, din poezia Primăvara: „Mişună aleile/ Păsările cântă-n cor/ Dor foşnesc femeile/ Parcul e pastel sonor// Soare scaldă creştete/ Fete râd ca-ntr-un tablou/ Inimă, păzeşte-te/ Că te-ndrăgosteşti din nou (…)”.

În colectivul de redacţie s-au alăturat intelectuali marcanţi (Liviu Apetroaie, Noemi Bomher, Ion Răducea, Elena Leonte, Nicolae Busuioc, Martha Eşanu, Dumitru Şerban), probând acribie şi rigurozitate în arta scrisului, ceea ce va conferi garanţie pentru nivelul calitativ pe care şi-l asumă protagoniştii.

După un excurs istoric al parcursului revistelor ieşene („Dacia literară”, „România literară”, „Steaua Dunării”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Viaţa românească”, „Însemnări literare”, „Însemnări ieşene”), articolul-program pune în lumină principiile şi obiectivele ce statuează o largă deschidere „pentru orice segment de creaţie, fie ele poezii, fragmente de roman, nuvele, teatru, eseuri, artă vizuală, istorie şi critică literară, reportaje şi alte articole de informare despre evenimente ce merită a fi cunoscute”.

Într-o succintă expunere a cuprinsului primului număr, menţionând că paginile acestuia sunt ilustrate cu lucrări ale pictorului ieşean Eugen Mircea, reţinem titluri de rubrică relevante prin diversitatea lor tematică (Cultură; Sub semnul lui Clio; Euterpe; Ridendo; Proză; Ad honorem; Ars longa; In libres, libertas; Observator cultural). Sunt prezenţi patruzeci de colaboratori (declaraţi membrii fondatori) cu scrieri ale lor din care s-ar cuveni reţinute măcar câteva titluri, pentru conotaţia lor estetică, istorică, lirică, patriotică: Despre puterea cuvântului-gând: româneşte, de la magia de ieri, la ştiinţa de astăzi (Traian-Dinorel Stănculescu); Cartea şi lectura (Nicolae Busuioc); Un Om, două Istorii (Mihai Batog-Bujeniţă); Paşi printre urmele Iaşului (Liviu Apetroaie); Unirea Basarabiei cu Ţara Mamă (Vasile Diacon); Gânduri fugare (Mircea Ţâmpău); Avertismente ale existenţialului (Livia Ciupercă); Complexa personalitate a lui Nicolae Gane (Mihai Caba); Ghiţă Leonard la 92 de ani… (Mihai Coţovanu); Iosif Sava, personalitate plurivalentă a culturii române (Martha Eşanu); Misionarismul mobilizator al lui Nicolae Dabija (Paul Gorban); O carte pentru suflet şi spirit: Grigore Radoslavescu (Paraschiva Abutnăriţei); poezii au publicat Aurora Ciucă, Oana Frenţescu, Corina Matei Gherman, Calistrat Robu, Sorin Cotlarciuc, Viorel Pătraşcu, iar epigrame, Vasile Larco, Gheorghe Bălăceanu, Cornelia Livia Bejan.

Aşa cum a concluzionat dr. Vasile Diacon, inspirat de versurile bucovineanului George Voevidca („Primăvara”), „sperăm ca «Iaşul cultural», ce-şi deschide generos paginile în această primăvară pentru creatorii de cultură şi slujitorii esteticii de oriunde se vorbeşte româneşte, să îşi găsească loc sigur şi să prindă rădăcini perene în peisajul publicistic ieşean”.

Ne alăturăm şi noi celor care au făcut apel la urarea Vivat, crescat, floreat, cu gândul la viitorul revistei.

VICTOR IOSIF

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI