Amor. Un bărbat şi soţia sa stăteau la masă, în carantină. Deodată bărbatul zice: Te iubesc!!! – Vorbeşti tu, sau berea? – Vorbesc eu… cu berea!
Carte. Tema principală a cărţii („Bunavestire delicioasă. Ocolul pandemiei în 33 de cânturi” – Craiova, 2020) este izolarea. Într-un fragment care aminteşte de Mary Shelley, cea care scria în jurnal, că „singurătatea a fost blestemul vieţii mele“ şi care a redactat un roman care se numeşte „Ultimul om”, autorii notează: „Trăiesc ca şi cum aş fi / unicul om din lume / şi nimeni nu m-ar şti / în vise şoptite, / las urme catre mine / unicul om din lume/“. Izolarea nu duce doar la o distanţare între mine şi ceilalţi semeni; se creează o falie între mine şi mine. Cumva trebuie să lăsăm urme către noi înşine, altfel nu mai suntem capabili să ne auzim daimonul, vocea interioară. („Apostrof”)
Colesterol. Statistici relativ recente arată că peste o treime dintre oameni, chiar şi tineri cu vîrsta sub 30 de ani, au probleme cu colesterolul mărit. Să vedem ce alimente cresc colesterolul şi care reuşesc să-i stabilizeze nivelul. De evitat: 1. laptele integral 2. brânza grasă (inclusiv caşcaval, brînză topită) 3. mezelurile 4. carnea grasă şi organele 5. chipsurile 6. alimentele prăjite 7. ouăle, în cantităţi exagerate (nu mai multe de două pe săptmână). Soluţii care scad colesterolul: ovăz, migdale crude, nuci crude, seminţe de dovleac crude, fistic crud, alune de pădure, seminţe de floarea soarelui, capsule cu omega 3, ceai/tinctură de anghinare, peşte gras: anşoa, sardine, somon, hering, macrou (bogaţi în acizi graşi omega 3), seminţe de in (pe care le puteţi adăuga măcinate sau întregi în salate, iaurt, supe), ulei de măsline extravirgin, mere, smochine, prune uscate şi stafide, avocado, fasole, linte, năut, mazăre, quinoa, amarant, hrişcă, legume cu frunze verzi, banane, ciocolată neagră cu peste 70% cacao (dar în cantităţi moderate).
Degeaba. Încă din iulie 1939, autorităţile române erau la curent, în detaliu, cu negocierile secrete dintre nemţi şi sovietici ce aveau să se finalizeze cu pactul de tristă amintire. Un ofiţer al SSI, O. Cunescu, reuşise să aibă acces la seiful unui înalt funcţionar al Gestapo-ului din Berlin. Memoriile unui apropiat al regelui Carol al II-lea consemnează o surprinzătoare afirmaţie a acestuia, făcută cu prilejul paradei militare din 10 mai 1940: „Prin meseria mea trebuie să fiu bine informat, deşi nu e uşor şi costă multe parale. Ai văzut cât de lamentabili au fost diplomaţii britanici şi francezi de la Moscova. N-au fost în stare să afle despre pactul dintre Stalin şi Hitler. Eu ştiam! Dar ce folos? Nu m-au crezut nici ministrul Angliei, nici cel al Franţei. Mi-au mulţumit cu acel surâs tâmp, atât de apreciat în lumea diplomatică… Pe urmă, toţi au venit să se minuneze: «Vai, Majestate, dar cum aţi ştiut?». Îmi venea să râd: înlăturând bridgiştii, snobii, am găsit omul cel mai potrivit (probabil Moruzov – n.a.) şi plătit cel mai scump. Prin acest om providenţial cunosc nu numai prezentul, dar poate şi viitorul… La Berlin şi Moscova există un dosar ultrasecret. Cu harta ţării noastre, după împărţirea ei între Uniune, Ungaria şi Bulgaria. Şi soarta mea este prevăzută dacă… Trebuie avut în vedere că aici, în această parte a Europei, România e ultima beneficiară a victoriei din 1918. Şi acum ne pândesc «perdanţii»…”
Egoism. „Descopăr cu melancolie că egoismul meu nu este atât de mare de când i-am dat altcuiva puterea să mă rănească.” (Antoine de Saint-Exupery)
Flagrant. (în pandemie). Un individ, cagulat şi agitând un ditamai cuţit, intră în dormitorul unei case unde un cuplu tocmai făcea amor pătimaş. O leagă bine pe femeie, apoi îi urlă bărbatului: Vreau să-mi dai toţi banii şi bijuteriile voastre! Altfel… Bărbatul: Omule, frate, pe cuvânt…, îţi dau tot ce am de valoare aici! Numai că, te rog, mult: descătuşeaz-o imediat pe ea! Hoţul (uşor derutat): Înseamnă că-ţi iubeşti tare mult soţia! Bărbatul: Mă rog…, să zicem… Eu sunt în carantină. Iar ea e vecina mea… Nevastă-mea trebuie să vină acasă, dintr-o clipă în alta…
Grijă. „…În grija faţă de nefericirea altuia, în întunericul nopţii şi frigul iernii, printre cei goi şi dezmoşteniţii sorţii – acolo trebuie să cauţi iubirea.” (William Blake, 1757-1827)
Interesant. Aţi observat că după închiderea saloanelor de coafură&cosmetică… doamnele şi-au publicat pe Facebook pozele vechi, din liceu…?
Islam. Islamiştii extremişti ar fi jubilat, în sinea lor: uite că şi toţi creştinii umblă mascaţi!
Ludovic (al XIV-lea). „Aş pune de acord mai degrabă întreaga Europă decât două femei care se ceartă.”
Motivaţie. „Sunt hotărâtă să divorţez de soţul meu. În fiecare noapte visez că mă înşală cu o blondă apetisantă. Or, dacă în visele mele face aşa, îţi dai seama ce face în visele lui!?”
Nenoroc. „Cu o mie de ani în urmă, a avut loc ceea ce putem numi pe drept cuvânt o catastrofă de incalculabile consecinţe pentru istoria românilor: slavii au ocupat Peninsula Balcanică şi s-au întins până la Adriatica”. „Istoria neamului românesc e alcătuită din atâta sânge şi atâta nenoroc datorită în primul rând incapacităţii Occidentului de a vedea dincotro vine primejdia. Pe noi, timp de cinci secole, ne-a scos din istorie victoria Imperiului Otoman; şi această victorie se datorează neputinţei occidentalilor de a se uni împotriva unui duşman comun.” (Mircea Eliade)
Pălincă. Cică un ţoi de pălincă înainte de culcare face bine. Aseară, m-am culcat de vreo cinci ori.
Premieră. Pentru prima dată în istorie, în pandemie, orice soţie a ştiut (teoretic) unde se afla soţul…
Rasputin. „Când au decis că influenţa lui Rasputin asupra Ţarinei îl făcea prea primejdios pentru Imperiu, un grup de nobili l-au momit în palatul Prinţului Felix Iusupov. Aici, Rasputin a fost ospătat cu prăjituri şi cu vin dar nu a fost afectat de otravă (deşi cantitatea de cianură folosită era suficientă pentru uciderea a şase persoane). Iusupov l-a împuşcat pe Rasputin în piept. Când a revenit să verifice cadavrul, Rasputin a sărit în picioare şi l-a atacat. Apoi, s-a repezit împleticit către poarta palatului, ameninţând că-i va denunţa Ţarinei pe toţi conspiratorii. Un alt glonţ l-a nimerit pe fugar, care s-a prăbuşit în zăpadă. Conspiratorii l-au lovit apoi cu bâtele, după care l-au aruncat în râul Neva, uitându-se la el cum se scufunda. După trei zile, trupul lui Rasputin – otrăvit, împuşcat de două ori şi bătut – a fost pescuit din râu şi autopsiat. Cauza morţii a fost stabilită ca fiind, totuşi… înecul!” (Dan Boerescu)
Soluţie. Dacă iubeşti două persoane în acelaşi timp, alege-o pe a doua. Dacă o iubeai pe prima, nu ar mai fi existat a doua!
Spital. – Cu ce dotări se mândreşte spitalul dvs.? – Toate asistentele noastre au silicoane!
Transmitere. În cartea sa „Jurnal din anul ciumei”, Daniel Defoe se întreabă cum îşi găseşte boala victimele. El nu crede, ca alţii, că este vorba de „o pedeapsă din Rai”. El este convins că ea se transmite de la o persoană la alta, „transmisă prin Infecţie, adică de anumiţi Aburi sau Fumuri, de Respiraţie sau prin Transpiraţie sau prin Duhoarea Rănilor persoanelor bolnave, sau prin alt fel, dincolo de înţelegerea medicilor… Într-adevăr, avea să treacă peste 150 de ani până când medicii să afle că ciuma se transmite… prin purici.” (Eula Biss, „Despre imunitate. O investigaţie culturală”)
Vot. Un ziarist întreabă: Bade, cu cine votezi? – Păi, cu comuniştii! – No, da’ de ce? –Iaca, pe vremuri or venit liberalii şi ne-or zis că ne fac pod. Vezi o urmă de pod, aici? – Nu! – Apoi, or venit țărăniștii. Şi or zis ca ne fac în sat, o moară. Vezi vreo moară? – Nu. – Ei, când or venit comuniştii, ăştia or zis că ne iau tot (vite, căruţe, terenuri..) Şi ne-or luat. Ăia or fost oameni de cuvânt!
Voci. Un tip trece pe lângă berărie, după redeschiderea lor. Vocea interioară îl întreabă: – Intri? Tipul, strângând din dinţi, merge mai departe. Vocea interioară: – Fă ce vrei. Eu intru! Şi a (au) intrat! (P.S. Tot vocea interioară e cea mai puternică…, oricât i te-ai opune. Părerea mea… Hai, noroc!)
Comentarii