Despre polonezul Radoslaw Kostuj (1972-2009) vreau să scriu de mai multă vreme, în semn de omagiu adus unei personalităţi cu largi vederi umaniste, unui om al Muntelui, pasionat de istorie, fotografie şi turism, acesta din urmă devenindu-i profesie. Deşi se specializase în mai multe ţări (Ucraina, Cehia, Slovacia, Ungaria, Ţările Baltice, Rusia), a iubit ca nimeni altul Carpaţii României, cultura populară, monumentele cuprinse în circuitele turistice, fiind considerat unul dintre cei mai apreciaţi ghizi polonezi pentru ţara noastră. A fost fascinat de România chiar de la prima călătorie şi cu o neasemuită bucurie revenea pentru a descoperi noi locuri minunate, numai bune de arătat şi altora. S-a numărat între membrii activi ai Cercului de iubitori ai României din Cracovia, unde schimbau experienţe, comentau fotografii, organizau conferinţe. Vorbea fluent limba română. Un destin pe cât de tragic, pe atât de pilduitor pentru faptele sale ziditoare. De aceea, trebuie cunoscut şi în rândul românilor.
Dar cum a dezvoltat această pasiune? A fost cel de-al doilea copil în familia Stanislaw (chimist) şi Zofia (biolog) Kostuj din Cracovia. La vârsta de 7 ani a fost profund marcat de moartea tragică a tatălui şi a fratelui mai mare, în timpul vacanţei petrecută în Bulgaria. După terminarea Şcolii generale, fiind atras de tehnică, devine elevul unui liceu cu profil electronic. Studiile superioare le urmează în cadrul Academiei Agricole din Cracovia, specializarea tehnica agricolă şi silvică, obţinând, în anul 2000, diploma de inginer în tehnică agricolă. Foarte activ din fire, ca elev de liceu, în vacanţe, participă la cursuri autorizate de ghizi, devenind colaborator permanent al Oficiilor de turism din Cracovia. În timpul studenţiei, s-a implicat activ în toate activităţile Cercului de Ghizi montani, organizând şi participând la evenimente în munţii polonezi, din Slovacia sau România. A fost unul dintre fondatorii şi redactorii unor Buletine de specialitate, unde şi-a publicat primele texte. În anul 1998, a devenit membru al Asociaţiei Carpatine. Fascinat de natura şi cultura Carpaţilor din România a participat la cursurile din cadrul Lectoratului de limba română de la Universitatea Jagiellonă. Pe atunci, titularul cursurilor de literatura şi cultura română era renumitul polonist, traducător al literaturii polone în limba română, profesorul Constantin Geambaşu de la Universitatea din Bucureşti. Şi-l aminteşte ca pe un cursant entuziast, harnic şi foarte activ, un foarte bun cunoscător al realităţilor din munţii noştri, al terminologiei legată de cultura populară, cu deosebire termenii din domeniul păstoritului, căci între timp obţinuse şi autorizaţia de a însoţi grupe de turişti în România. Din această perspectivă, Radoslaw Kostuj a participat la redactarea primului Lexicon tematic româno–polonez, pe care profesorul l-a pregătit şi publicat împreună cu studenţii şi cursanţii săi, în anul 2002. Adunase şi pregătise materiale pentru un viitor volum despre Carpaţii României, avea în plan o carte despre muzeele în aer liber din România, în colaborare cu profesorul Geambaşu. A fost deosebit de activ în cadrul Societăţii Polono-Române din Cracovia. Împreună cu colegii a organizat conferinţe (despre contactele istorice polono-române sau despre trasee turistice interesante), expoziţii de fotografii, a publicat articole singur sau în colaborare (Ah! Bucovina…, Vulcanii noroioşi din Carpaţii Orientali, Societatea Polono-Română din Cracovia, Pe schiuri în Alpii (aşa-i numeşte-n.n.) Rodnei ş.a.), în periodice de specialitate, reluate apoi în volumele publicate postum, contribuind la întărirea prieteniei şi a bunelor contacte polono-române. În anul 2003, Radoslaw Kostuj şi-a întemeiat o frumoasă familie, căsătorindu-se cu colega Elzbieta Pietruska, care i-a dăruit doi copii, un băiat şi o fată.
Din păcate, viaţa atât de activă şi împlinită i-a fost curmată brusc, la numai 37 de ani, într-un grav accident de maşină, petrecut nu departe de Cracovia. A rămas în manuscris, în proporţie de 99% pregătit pentru tipar, textul Ghidului-Informator, scris împreună cu soţia sa, Prin Munţii Rodnei, cel mai înalt lanţ muntos din Carpaţii Orientali, care a fost definitivat pentru tipar prin stăruinţa mamei sale, doamna Zofia Kostuj. A apărut în condiţii grafice deosebite (a 2-a ediţie, în Cracovia, 2013), bucurându-se de colaborarea unor prieteni pentru realizarea ilustraţiei, a unor hărţi, a capitolelor legate de sărbătorile importante ortodoxe sau onomastică. Constituie un model de referinţă: bine documentat, complex, specificul regiunii este descris într-un mod interesant, cu multe informaţii practice. A avut un puternic impact între iubitorii de munţi şi drumeţii din Polonia. Grupează următoarele capitole tematice: Aşezarea şi relieful, Informaţii practice, Geologia, Hidrografia, Clima, Vegetaţia, Fauna, Protecţia naturii, Păstoritul, Gastronomia, Arhitectura populară, Religia, Amenajări turistice, Etnografie regională, Trasee turistice, Mic dicţionar polon-român/ român-polon, Bibliografia, Indici, Despre autor. Impresionează fotografiile (multe cu valoare de document) realizate de autor în diferite anotimpuri şi în diferite momente ale zilei, chiar şi noaptea, la lumina lunii, cum sunt imaginile superbe din pasul Între izvoare. Trecând cu privirea peste cele 30 de trasee am observat că unele sunt nemarcate, fiind stabilite de autor, în cazul altora deja marcate, se propun noi variante. În Introducere, Pe schiuri în Alpii Rodnei, un text semnat împreună cu prietenul său, Rafal Ring, este relatată într-un mod captivant escapada pe schiuri în Munţii Rodnei, într-una din iernile anilor ’90, chiar în preajma trecerii dintre ani, Revelionul petrecându-l în cort, în preajma pasului Gărgălău, nu înainte de a admira focurile de artificii în culorile curcubeului, vizibile de-a lungul Văii Vişeului. De fapt, se aflau pe urmele din teritoriul atât de îndrăgit al altor polonezi, de la începutul secolului trecut, deschizători de drumuri, pionierii turismului polonez pe schiuri, cum ne indică şi motto-ul folosit, un fragment superb din amintirile unuia dintre ei, dr. Mieczyslaw Orlowicz din Lvov. Schimbarea vremii şi ameninţarea unor avalanşe i-au determinat să părăsească înălţimile şi să coboare în Valea Anieşului Mic.
Postfaţa, Munţii, Eu şi Viaţa, semnată de autor, este un eseu de mare profunzime, rodul unei gândiri nuanţate cu privire la viaţă, la lume, la Dumnezeu, o adevărată mărturie de credinţă, în care încearcă să-şi explice dragostea şi atracţia puternică pentru munţi încă din anii copilăriei, când masivele muntoase îi păreau nişte conducători uriaşi din vremuri apuse. Munţii, mărturiseşte cu exemple convingătoare, l-au învăţat credinţa, fidelitatea, perseverenţa, înţelepciunea şi respectul, căci de la natură învăţăm, învăţăm, dar niciodată îndeajuns.
Un an mai târziu, în anul 2014, sub semnătura lui Radoslaw Kostuj, tot prin perseverenţa doamnei Zofia Kostuj, sub egida Societăţii Polono-Române din Cracovia, la conducerea căreia se află domnul Ignat Timar, a apărut un minunat album de fotografii, pentru iubitorii muntelui din Polonia, intitulat Prin Munţii României. Volumul se deschide cu harta României, în care sunt marcate cele 14 masive muntoase, răspândite în toţi Carpaţii, escaladate pe parcursul anilor de autor, de la Munţii Apuseni, Carpaţii Maramureşului, Alpii Rodnei, Munţii Suhard, Rarău-Giumalău, Călimani, Hăghimaş, Ceahlău, Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, Parâng, Retezat şi terminând cu Munţii Banatului. Este ca o continuare a Ghidului prezentat anterior, în care sunt valorificate o mare parte din fotografiile realizate de autor, în timpul călătoriilor de documentare sau însoţind grupuri de turişti, pe un traseu obişnuit prin Ucraina, la sosire, Ungaria şi Slovacia, la întoarcere, la distanţe în timp şi în anotimpuri diferite. Sunt panorame cu văi, creste, vârfuri, trecători şi lanţuri muntoase, obiective istorice, specii de faună şi floră, lacuri alpine, care cu boi, târguri, aspecte din multe stâni şi colibe părăsite, case tradiţionale cu porţi sculptate, femei torcând, troiţe etc. din unghiuri diferite, cu detalii dintre cele mai interesante. Imaginile sunt însoţite de hărţi şi trei texte semnate, ca de obicei, de autor sau în colaborare: Excursia pe plaiul Borzawa (din regiunea Transcarpatia) , în 1997; România, anul 1994. Munţii Călimani, Hăghimaşului, Ceahlău; Ach! Bucovina …
Despre Radoslaw Kostuj şi cele două volume au scris pagini impresionante colegii, prietenii şi mulţi dintre cei care au participat la excursiile organizate în România, precum acest articol din revista „Wierchy” (Vârfuri), din 2016 (autor: Wieslaw A. Wojcik), din care ne-am şi inspirat în prezentarea noastră. Cărţile şi-au găsit locul cuvenit în casele iubitorilor de natură şi-i perpetuează memoria. În ceea ce ne priveşte, încă de la primirea lor, ca o necesitate, îndeosebi pentru fotografiile vii, realizate cu har, altele decât cele ce populează astăzi internetul de acasă, revenim la ele, pentru noi călătorii spirituale.
Mama lui Radoslaw, doamna Zofia Kostuj, este, la rândul ei, o mare admiratoare şi preţuitoare a României. Participă la toate activităţile Societăţii Polono-Române din Cracovia sau la alte manifestări legate de România, fiind una dintre colaboratoarele apropiate ale domnului consul onorific, domnul Ignat Timar; de fapt, aşa ne-am cunoscut mai bine, cu ocazia unei conferinţe la Institutul de ştiinţe auxiliare ale istoriei „Collegium Kollataj” al Universităţii Jagiellone, în cadrul Programului Erasmus. Doamna Zofia Kostuj a fost prezentă şi la Simpozioanele organizate de Uniunea Polonezilor din România cu sediul la Suceava. Numai aşa, mi-a mărturisit, se simte mai aproape de fiul său iubit, iar minunaţii săi nepoţi, sprijin de nădejde, care au împrumutat nu numai fizicul, dar şi caracterul tatălui lor, îi dau forţa de a merge mai departe.
OLIMPIA MITRIC
Comentarii