O întâlnire a scriitorilor din Filiala Iaşi

Cu Gheorghe Vicol venit de la Dorna, cu Ioan Ţicalo de la Râşca, Alexa Paşcu de la Fălticeni, cu Dumitru Brădăţan, Muguraş Constantinescu, Mircea A. Diaconu, Constantin Hrehor, Viorica Petrovici, Elena-Brânduşa Steiciuc – din Suceava, Reprezentanţa Suceava a Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România s-a reunit într-o măsură suficientă pentru un bun venit puternic adresat preşedintelui Filialei – poetul Cassian Maria Spiridon şi poetului Marius Chelaru, membru în comitetul din fruntea acesteia. Chiar dacă anul este electoral, întâlnirea cel puţin anuală, la ei acasă, cu scriitorii organizaţi în reprezentanţe a devenit un obicei, a ţinut să reamintească celor prezenţi Cassian Maria Spiridon, bucuros totuşi să anunţe şi data exactă a alegerilor noii conduceri, 31 martie 2023, ziua naşterii lui Nichita Stănescu, adăugăm noi, poate neîntâmplător stabilită în acest an al Poetului (1933-1983).

În pragul primului Salon al Scriitorilor, prilej de-acum lunar de întâlnire a membrilor Filialei, poetul Cassian Maria Spiridon i-a anunţat tema – Eminescu, cu Theodor Codreanu invitat, şi Unirea Principatelor, actul de naştere al României modern, „o patrie mamă” în jurul căreia au avut unde să se lipească celelalte pământuri româneşti – , anunţându-l şi pe următorul, din februarie, cu Dragobetele, Femeia şi Iubirea protagonişti. De asemenea, vor fi semnalate constant Cărţile Săptămânii, Biblioteca Filialei depăşind 3000 de titluri. Adică o intensificare a vizibilităţii Filialei, cu atât mai mult cu cât în 2024 va sărbători 75 de ani de existenţă.

Lansarea de cărţi anunţată de program a început cu poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, care a vorbit despre cartea Elenei-Brânduşa Steiciuc, „Pe fibra textului, 50 de lecturi complice”, „un volum al unui cititor de largă respiraţie şi al unui critic literar serios”, şi a propus oaspeţilor să vină, ei şi colegii lor ieşeni, mai des la Suceava cu lansarea noilor lor cărţi. Elena-Brânduşa Steiciuc şi-a exprimat gratitudinea faţă de Sorin Avram şi de „Jupânul” care i-au propus şi găzduit rubrica din care s-a alcătuit această carte, următoarea, de acelaşi gen, aflându-se „pe ţeavă”. După care a prezentat o cronică din aceasta, dedicată recentului volum de versuri al lui Alexandru Ovidiu Vintilă, „Iglu”, înălţat nu din 32 de blocuri de gheaţă, ci „din poeme prin care circulă energii pozitive, care îţi încălzesc sufletul”.

În continuare, moderatorul întâlnirii, istoricul şi criticul literar Mircea A. Diaconu, preşedintele Reprezentanţei Suceava, a focalizat atenţia participanţilor asupra unui „proiect monumental, o istorie excepţională; ideea îi aparţine colegei mele, Muguraş Constantinescu; proiectul, de durată, a beneficiat de susţinerea Universităţii”. Istoricul, traductologul, traducătoarea şi eseista Muguraş Constantinescu a prezentat structura celor trei volume ale acestei „cărţi extraordinare” (Cassian Maria Spiridon) – „O istorie a traducerilor în limba română” (ITLR). Şi pe vertical, şi pe orizontală, deschiderea acestei lucrări este într-adevăr impresionantă, pornind din secolul XX spre secolul XVI, dinspre Europa spre lumea întreagă, dinspre genurile literare spre domeniile umaniste şi spre traducerea ştiinţifică şi traducerea tehnică, de la specialişti ai traducerii din universităţile din România spre numeroşi colaboratori din alte ţări. O lucrare singulară în Istoria Cărţii din România, cu un editor pe măsură, Editura Academiei Române, apreciată drept monumentală de către Cassian Maria Spiridon. Lucrare care, apărută în 2021, cu primul volum consacrat secolului XX, a înregistrat deja ecouri, aprecieri pozitive şi peste hotare (în Franţa, Italia, Belgia, Canada, Brazilia, Spania). „O reţea! Un labirint!, a spus şi Mircea A. Diaconu. Dumneavoastră îl controlaţi şi îl construiţi!”, i s-a adresat lui Muguraş Constantinescu, meditând asupra timpului susţinut de astfel de lucrări, cu marginea devenită centru şi centrul – margine. Şi alte intervenţii au mărit interesul întâlnirii, a lui Alexandru Ovidiu Vintilă despre suprarealism, a lui Marius Chelaru despre traducere.

În partea finală a atractivei, interesantei întâlniri, Cassian Maria Spiridon a prezentat numărul pe ianuarie 2023 al „Convorbirilor literare”, al cărei director este, Marius Chelaru, redactor-şef, revista „Poezia”, nr. 4/2022, iar Alexandru Ovidiu Vintilă, de asemenea redactor-şef, ultimul număr pe 2022 al revistei „Bucovina literară”. O manifestare care merita mai mulţi participanţi iubitori de literatură.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI