Matei Vişniec:

Franţa a fost prima fereastră spre universalitate pentru creativitatea românească

Franţa a fost „prima fereastră spre universalitate pentru creativitatea românească” a afirmat, luni, dramaturgul, poetul şi jurnalistul Matei Vişniec, la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Teatru şi Artă Cinematografică (UNATC), a transmis AGERPRES.

Potrivit preşedintelui Senatului UNATC, Doru Niţescu, această distincţie recompensează „o activitate constantă, care are ca vector principal raportarea la om, la umanitate, raportul dintre bine şi rău”.

„Atitudinea non-verbală, încovoiată, util-servilă, ipocrizia alienată a creierelor spălate, toxicitatea tolerată a răului, idealizarea utopică a unui bine pervers, tragismul absurd al graniţelor tranşate peste noapte, drama familiilor expulzate cu hărnicie, dictatura şi mecanismele puterii, raportul dintre comunism şi nazism – două mari ideologii toxice, care au distrus mentalul secolului XX, sunt teme recurente ale epicii şi dramaturgiei lui Matei Vişniec de dinainte şi de după exil” a punctat Anca Bradu, directorul Departamentului Regie de teatru şi membru al Senatului UNATC, în „Laudatio”. Ea a adăugat că „instinctul jurnalistului trăitor şi căutător de adevăr în priză directă” nu l-a părăsit niciodată pe autor.

În discursul său, Matei Vişniec a adus un omagiu actorilor români, criticului de teatru George Banu, care a murit recent, dar a vorbit şi despre relaţia sa cu cele două ţări în care a creat – România şi Franţa.

„Actorii români au fost absolut extraordinari într-o perioadă dificilă, când au ştiut în acelaşi timp să facă artă, să facă rezistenţă prin cultură, să creeze un spaţiu de subversiune” a spus dramaturgul, referindu-se la perioada comunistă.

El a mărturisit că la începutul carierei scria teatru pentru „nişte oameni vii”. “Scriam pentru (Gheorghe – n.r.) Dinică, pentru (Alexandru – n.r.) Repan, pentru Valeria Seciu… Nu-i cunoşteam, dar scriam cu gândul la ei” a evidenţiat el.

Plecarea în Franţa, în 1987, a descris-o ca fiind o migrare „spre o dublă identitate”, moment după care a „făcut naveta” între două limbi. Matei Vişniec şi-a amintit că, la sosirea sa în Paris, primul lucru pe care a dorit să îl facă a fost să bea o cafea în celebra La Rotonde din Montparnasse, loc în care au stat la masă nume mari ale culturii, precum Jean-Paul Sartre şi Pablo Picasso. „Voiam să fiu cu oamenii care şi ei mă formaseră” a explicat el.

În opinia sa, românii au „în codul genetic limba franceză”.

„Noi nu ştim câte cuvinte din limba franceză folosim atunci când vorbim şi e normal să nu ştim. (…) Ştim sau nu ştim, pentru mine este sigur însă un lucru: Franţa a fost prima fereastră spre universalitate pentru creativitatea românească” a spus Vişniec, menţionând că mulţi artişti români au făcut sau fac carieră în Franţa.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI