24 Ianuarie – marea zi a veacului

Ziua de 24 ianuarie 1859 marchează o mare izbândă a neamului românesc, o împlinire ce se datorează poporului român, care şi-a croit, prin vicisitudini, calea spre reîntruparea, treptată, a Daciei străbune. Această veritabilă „revoluţie pentru unitate naţională” stă mărturie statornică voinţei necurmate de unire a românilor şi geniului politic românesc: cu o singură ţară, cu o cârmuire unică, cu limpede judecată, cu înţeleaptă diplomaţie, prin aşezarea, mai presus de orice, a intereselor supreme ale naţiunii, înaintaşii noştri au pus bazele statului naţional român modern – România. Începutul s-a petrecut la Iaşi, în străvechea capitală a ţării româneşti Moldova. Decizia asupra unei candidaturi unice s-a oprit asupra lui Al. I. Cuza – figură marcantă a vieţii politice a ţării, revoluţionarul de la 1848, care militase pentru triumful idealurilor unităţii şi independenţei naţionale, ale dreptăţii sociale. În momente emoţionante, domnitorul, urcat la tribuna Adunării (mii de locuitori ai Iaşilor şi ţăranii veniţi a fi martori şi părtaşi la istoricul eveniment), a depus jurământul, angajându-se înaintea ţării: „voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât, neavând dinaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române”.

Cuza vorbea despre „naţia română” în întregul ei, nu doar de acea parte a „naţiei” al cărei domnitor devenise.

Emoţionante au fost şi cuvintele de răspuns ale Adunării rostit de Mihail Kogălniceanu: „Prin înălţarea Ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a înălţat însăşi naţionalitatea română… Fă dar ca domnia Ta să fie cu totul de pace şi de dreptate”. Entuziasmul mulţimii ce aclama, la Iaşi, pe domnitor, s-a transmis Moldovei întregi, a trecut Milcovul şi Carpaţii, numele alesului aclamându-se în toată România cu un singur vers: „Să trăiască Alexandru Cuza, alesul românilor!”.

Izbânda istorică de la 24 ianuarie 1859 a fost primită cu vie aprobare şi viu entuziasm de nedescris de întregul popor român – nevăzându-se până atunci un aşa entuziasm sublim. Toate uliţele răsunau de strigătele entuziasmate: „Ura! Ura!”, „Trăiască Principatele Unite!”, „Trăiască Prinţul Cuza”, „Trăiască Adunarea!”. Într-o gazetă se scria: „După alegerea domnitorului Al.I. Cuza se prefăcu capitala României într-o mare de făclii şi lumini… Unirea Principatelor Române se înfăptuise. Hotărârile Adunărilor ad-hoc îşi aflaseră consacrarea. Un ideal multisecular se împlinise prin luptele şi jertfele a generaţii şi generaţii de patrioţi, ale maselor largi ale poporului român”.

Unirea principatelor a avut o uriaşă însemnătate pentru evoluţia poporului nostru, ea deschizând noi perspective dezvoltării forţelor de producţie, angajării României pe drumul civilizaţiei moderne, constituind un moment epocal în procesul plămădirii statului naţional unitar român. Pe făgaşul deschis de Unirea din 1859 s-a înfăptuit ansamblul de reforme ce au dus la modernizarea ţării, la întărirea şi consolidarea ei, astfel încât, în 1877, a putut fi cucerită Independenţa de stat deplină, iar, în 1918, a putut să fie desăvârşită unitatea naţional-statală a poporului român – participant activ la toate marile momente care jalonează traiectul României moderne unite, aşezând biruinţa eroică din august 1944, alături de marile înfăptuiri anterioare şi conferindu-i atributele de strălucită sinteză a unei multimilenare istorii. Unitate şi independenţă, libertate şi dreptate – acestea sunt înaltele ţeluri ce ne străbat ca un fir roşu istoria. Dar nu numai istoria, ci şi prezentul şi viitorul. De aceea, în fiecare colţ de ţară, obştea românească marchează, în mod solemn, evenimentul jubiliar din 24 ianuarie în egală măsură emoţionant şi plin de adânci semnificaţii – împlinirea a 164 ani de la „Mica Unire”. Este o dată memorabilă, încrustată cu litere de aur în paginile istoriei, dată ce reverberează adânc în conştiinţa naţiunii şi are o rezonanţă puternică în rândul opiniei publice mondiale.

ARTEMIZIA GHEORGHI,

Brodina

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: