170 de ani de la trecerea în eternitate a marelui democrat revoluţionar, înflăcărat patriot şi luptător pentru unire, Nicolae Bălcescu

Istoria modernă a României este profund marcată de prestigioasa activitate desfăşurată de omul politic, istoric, economist, gânditor democrat – revoluţionar şi scriitor, conducător al Revoluţiei Române, Nicolae Bălcescu, de la a cărui trecere în eternitate, poporul român a comemorat 170 de ani la data de 29 noiembrie 2022.

Viaţa lui Bălcescu a fost plină de zbucium. Ea constituie un strălucit exemplu de concordanţă a vorbei cu fapta, de unitate a teoriei cu practica. A plătit scump fermitatea revoluţionară, fiind cel mai consecvent şi intransigent luptător pentru idealul de Unire a românilor.

Dacă scurta lui viaţă nu i-a permis să dea întreaga măsură a talentului riguros ştiinţific şi a temperamentului său de militant, în cei 170 de ani care au trecut de la moartea lui, cursul istoriei l-a situat pe Bălcescu printre cele mai mari figuri ale României moderne, ca unul din deschizătorii marilor drumuri, pe care naţiunea română a păşit ulterior.

Parte a revoluţiei europene de la 1848 – 1849, Revoluţia română a exprimat ataşamentul intelectualilor români faţă de ideile liberalismului politic şi economic al epocii.

Revoluţia s-a desfăşurat sub influenţa climatului general european din acel an, dar, aşa cum a arătat Nicolae Bălcescu, revoluţia europeană a fost numai „ocazia, iar nu cauza revoluţiei române”.

Ca ministru de externe şi apoi ca secretar al guvernului provizoriu, în cele trei luni în care revoluţionarii au deţinut puterea, Bălcescu a luptat pentru transformarea Ţării Româneşti într-un stat parlamentar burghez.

Datorită tratativelor duse de Nicolae Bălcescu şi de Avram Iancu, s-a realizat înţelegerea dintre conducătorii celor două revoluţii: cea a românilor şi cea a maghiarilor. El a fost sufletul revoluţiei române.

Viaţa lui Bălcescu, prin tragica ei desfăşurare, constituie un rechizitoriu sever la adresa claselor conducătoare din acea vreme.

Urmărit de autorităţile vremii, ultimii ani îi trăieşte în exil, ros de dorul ţării iubite.

„Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, opera sa capitală, este o sinteză logică a concepţiei politice, despre care Bălcescu spunea în februarie 1850 prietenului său, Ion Ghica: „Voi să sfârşesc o scriere a lui Mihai Viteazul şi să pui piatra de temelie a unităţii naţionale”.

Deşi neterminată, această operă a îmbogăţit atât istoriografia, cât şi literatura română. Boala de piept de care suferea s-a agravat, în timp ce se afla în exil, în Italia, la Palermo.

În aprilie 1852, doreşte să revină în ţară, cu un vapor, pe Dunăre. Din ordinul domnitorului Barbu Ştirbei al Munteniei, nu i se permite să debarce pe pământul ţării, pentru care militase cu toată fiinţa, şi este nevoit să se întoarcă printre străini.

Astfel, în Italia, la Palermo, la vârsta de de doar 33 ani, se stinge uitat de toţi, într-o cameră sărăcăcioasă de hotel, la 29 noiembrie 1852.

A fost înmormântat într-o groapă comună din cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Osemintele sale nu s-au putut identifica pentru a putea fi aduse în ţară.

La 20 aprilie 1961, în parcul „Garibaldi” din Palermo, a fost dezvelită statuia lui Nicolae Bălcescu, după 109 ani de la trecerea sa în veşnicie.

În semn de recunoaştere a meritelor patriotului român, Banca Naţională a României a emis în timp bancnote şi monezi diferite cu efigia lui Nicolae Bălcescu.

În anul 2015, Academia Română repară o eroare seculară şi îi acordă titlul de membru post-mortem. Personalitatea lui Nicolae Bălcescu se oglindeşte şi în activitatea Societăţii Numismatice Române, care are în patrimoniu piese diferite cu efigia sa. Asemenea piese sunt prezente şi în colecţiile personale ale numismaţilor care preţuiesc deopotrivă istoria, precum şi făptuitorii ei.

Visul de Unire al românilor s-a împlinit abia la 1 decembrie 1918.

De aceea, ziua de 1 Decembrie a devenit şi va rămâne sărbătoarea de suflet a fiecărui român!

GAVRIL LAVRIC,

 numismat, Gura Humorului

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: