Ia maneaua, na maneaua…

Înainte de 1989, revelionul era principalul eveniment naţional şi popular pentru care se pregăteau populaţia şi conducătorii cu luni bune înainte. Nu era instituţie serioasă, nu era fabrică sau cooperativă să nu organizeze petrecerea „în noaptea de peste ani“ sau „la cumpăna dintre ani“ (expresii şablon de care nu mai scăpăm!), iar televiziunea naţională „due ore, due persone“ (singura) era în respectiva noapte atracţia centrală pentru copii şi vârstnici, miraj care se încăpăţânează să continue şi azi a monopoliza „distracţia“, deşi lucrurile s-au schimbat radical în favoarea Paştilor şi a Crăciunului cum e în toată lumea civilizată. Noi am rămas cam singurii adepţi ai chiolhanului generalizat numit pompos Revelion.

De la o anume etate, petrecăreţii de altădată se adună şi acum în faţa televizorului alături de nepoţi, de rude şi prieteni, de căţei şi pisici, ca să se veselească şi să mai uite de sărăcie şi junghiuri, iar programele, oferta mai tuturor televiziunilor sunt adaptate în funcţie de cererea cetăţenilor, fiindcă a avea cât mai mulţi telespectatori înseamnă bani în plus din publicitate. De aceea nu valoarea spectacolului TV contează, ci doar satisfacerea gustului privitorilor şi creşterea audienţei.

Însă de Anul Nou 2023 programele de revelion au venit cu o surpriză, anticipată de altfel, cu ofensiva prostului gust, cu improvizaţii artistice, etnografice şi cu tămbălău, cu spectacole de umplutură, cu mult alcool, lălăieli şi veselie trucată. Poate că era bine să nu se uite că la câţiva zeci de kilometri mor oameni ucişi de bombe ruseşti, că multe milioane de ucraineni îngheaţă de frig, fiind abandonaţi în întuneric, iar bradul şi colindele sunt doar o amintire.

Dar să detaliem: partea pozitivă a revelioanelor TV a fost etalarea obiceiurilor tradiţionale, pe care doar cu această ocazie le putem vedea, numai că în foarte multe cazuri kitsch-ul a distonat cu adevărata tradiţie, dansul şi cântecul ursului s-au uitat, s-au contaminat cu altele, iar cântecul popular, în afară de muzica valoroasă, a venit cu versuri contrafăcute de interpreţi de două parale, cărora le-a fost mai uşor să improvizeze de-a moaca decât să caute culegerile de cântece şi versuri populare autentice.

O excepţie notabilă: în contrapartidă cu făcăturile kitsch-oase şi scălâmbăielile de pe alte programe, Centrul Cultural „Bucovina” şi Ansamblul „Ciprian Porumbescu” au ieşit cu obiceiuri autentice din străbuni, cu urători şi buhaie, cu ursari şi urşi, cu capre, căiuţi, cerbi, moşi şi babe cu tălănci, cu solişti şi dansatori respectuoşi faţă de tradiţiile valoroase sucevene, mai bine păstrate ca oriunde. Semn că se poate petrece şi fără manelişti şi rapperi.

Da, scălâmbăieli: căci baza programelor televizate, cu excepţia TVR, au constituit-o manelele şi maneliştii, primul an în care au bătut de la distanţă limba şi muzica românească. Apoi muzica şi dansurile bâţâite de tip rap şi hip-hop, cu mişcări ritmice şi unduiri ale corpului şi braţelor repetate până la leşin după cum cereau imberbi şi mai puţin imberbi DJ („digei“ – disc jockey) ori orchestre improvizate de urechişti, cu petrecăreţi în ţinută de „maidan boys & girls“, recte cu blugi rupţi-cârpiţi, fără haină şi cravată, iar partea feminină, cât mai dezgolită…

Nu-mi luaţi în nume de rău, dragi tineri, dar dansurile şi cântecele din vremea noastră parcă erau mai elegante: tangoul (Zaraza), valsul (Dunărea albastră), rock and roll-ul (Phoenix, Beatles) şi mai omeneşti. De, erau ceva mai greu de învăţat…

În părţile culminantă şi finală ale petrecerii au apărut şi tarafuri populare care să-i îndemne pe participanţi să se prindă în hore, sârbe, dar picioarele multora nu li se mişcau pe ritmul muzicii, iar tocurile înalte arătau partea comic-chinuitoare a dansului popular. Mulţi păreau că tocmai atunci învaţă paşii, iar efortul îi năduşea abitir mai cu seamă pe burtoşi.

Realitatea e că nu avem sau nu folosim profesionişti în organizarea unor astfel de manifestări, nici muzicieni şi coregrafi în selectarea trupelor, a formaţiilor, a artiştilor şi dăm drumul la fel de fel de improvizaţii pe principiul că în aburii alcoolului „la cumpăna dintre ani“ merge şi aşa.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: