Un punct de vedere

Mândri să fim şi de Austria să ne ferim!

Prestigiosul ziar „Crai nou” a publicat în ediţia din 16 iulie 2016, sub semnătura a 26 de personalităţi bine cunoscute şi apreciate în toate mediile socio-profesionale din judeţul nostru (cadre universitare, profesori de istorie, economişti, ingineri, reputaţi intelectuali din alte domenii de activitate), o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, prin care vestejeau cu argumente imbatabile, preluate din cărţile de istorie, scrise de mari cărturari ai neamului românesc „atitudinea celor care au propus şi a celor care au permis montarea stemei Austriei pe frontispiciul unei instituţii care tezaurizează vestigii de civilizaţie românească”. Este vorba desigur de edificiul Muzeului Bucovinei, amplasat în zona centrală a municipiului Suceava. Această impietate a fost săvârşită cu circa un deceniu în urmă, cu prilejul renovării somptuoasei clădiri a Muzeului Bucovinei. Fără nicio explicaţie publică, Stema Bucovinei – Bourul Moldovei a fost dată jos şi înlocuită cu acvila bicefală, Stema Imperiului Austro-Ungar. „Cui foloseşte acest exces de laudă adus Austriei – întăririi conştiinţei naţionale? sau poate actualei Societăţi Schweighofer Holzindustrie tot austriece” se întrebau nedumeriţi autorii scrisorii deschise, despre care am făcut vorbire. Au trecut peste şase ani şi acest demers publicistic, izvorât din mintea şi inima unor oameni preocupaţi de neştirbirea demnităţii româneşti, de păstrarea vechilor simboluri moştenite de la voievozii Moldovei a rămas fără niciun răspuns. Qui ne respond consend – spun francezii, adică pe româneşte zis: cine nu răspunde acceptă.

Austria, o ţară chircită, cu o suprafaţă de peste 83.000 kmp şi o populaţie cifrată la circa 8 milioane de locuitori este de trei ori mai mică decât România. Aceasta nu o împiedică să păstreze atitudinea arogantă, dispreţuitoare, cinică, cu ifose de fostă putere imperială, cel puţin faţă de noi, românii, care veacuri la rând am trăit „umiliţi şi obidiţi”, sub jugul Stăpânilor de la „Viana”, cum se exprimau bătrânii din satele Ţării de Sus a Moldovei. Sub această denumire erau cunoscute ţinuturile româneşti încorporate samavolnic monarhiei habsburgice în fatidicul an 1775. „Istoria Bucovinei – scria marele cărturar şi om politic Ion Nistor – începe numai de la 1775 încoace şi se încheie cu reîncorporarea ei în organismul de stat al României în toamna anului 1918”.

Din superficiala cunoaştere a istoriei şi un anume gen de snobism s-a ajuns în ultimele decenii la o supraabundentă folosire a substantivului „Bucovina”. A spune că eşti din Bucovina sau că eşti bucovinean echivalează pentru acei vorbitori de limbă română – în capul cărora persistă multă beznă –, cu un blazon de nobleţe, de superioritate, de poziţionare într-o sferă mai înaltă de cultură şi civilizaţie.

Pentru a curma cu trecutul şi a camufla întrucâtva raptul de „teritoriu în ochii diplomaţiei europene”, Curtea de la Viena a recurs la botezarea provinciei anexate cu numele de Bucovina-Buchenland, după vestiţii codri de fag, nume a cărui etimologie este slavonă – buk – fag. Pentru noi, urmaşii vrednicilor locuitori ai Ţării de Sus a Moldovei, care din veac în veac şi din generaţie în generaţie şi-au clădit cuiburile pe acest mirific pământ, sfinţit cu sânge, sudoare şi credinţă – Bucovina ar trebui să fie un cuvânt rău-famat şi nicidecum adorat, el fiind de-a pururi asociat cu un rapt odios, plătit cu viaţa de neuitatul domn al Moldovei Grigore Ghica al III-lea, pomenit în veci fie-i numele.

Pentru poporul român Austria continuă să fie şi în această primă pătrime a secolului XXI o piază rea, o ţară ingrată şi răuvoitoare, interesată să-şi maximizeze până la jaf, în relaţiile cu România profitul şi de ce nu să ne umilească.

Cred, alături de milioane de români, că votul dat de Austria împotriva intrării ţării noastre în spaţiul Schengen la reuniunea miniştrilor europeni ai Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI) din 8 decembrie a.c. în condiţiile îndeplinirii de către noi a tuturor cerinţelor impuse de normele în vigoare, devoalează faţa hâdă şi caracterul meschin a celor ce conduc în prezent statul austriac. Plăcerea de a subjuga şi umili este adânc impregnată în ADN-ul lor şi are rădăcini ancestrale. Peste multe nedreptăţi şi împilări au trecut românii în istoria lor zbuciumată. Vom depăşi fără doar şi poate şi acest obstacol, dar nu oricum, ci în poziţie verticală –, cu demnitate şi încredere în dreptatea noastră. Multe rele pot fi trecute cu vederea, dar nu şi umilinţa.

A sosit vremea să înţeleagă şi conducerea Muzeului Bucovinei că Stema Austriei cu vulturul bicefal nu-şi mai găseşte locul pe frontispiciul unei prestigioase instituţii publice.

Neîndepărtarea ei grabnică constituie un afront, o gravă ofensă adusă miilor de suceveni care o pot vedea zilnic trecând pe strada din faţa muzeului cu inimile încărcate de revoltă vizavi de slugărnicia unor funcţionari ai statului, pretinşi europeni în gândire şi buni samarineni în fapte.

Dacă cei din bordul Muzeului Bucovinei stăruie neînduplecaţi să păstreze Stema Austriei într-un loc public, potrivit cred că ar fi un edificiu dintr-o şatră din comuna Pătrăuţi.

Înţelesu-m-aţi voi barosani trufaşi la osânză şi cu suflete de slugi?

IOAN BĂNCESCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: