Când, invitate la recepţia oferită de Ziua Naţională a României de către Consulatul General al României la Cernăuţi, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, directoarea Bibliotecii Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, şi stavrofora dr. Gabriela Platon, stareţa Sfintei Mănăstiri Voroneţ, şi-au exprimat dorinţa unei revederi cu şefa misiunii diplomatice, cu cernăuţenii apropiaţi nobilei instituţii în sudul Bucovinei, nu şi-au închipuit nici pe departe cât de repede li se va îndeplini. Şi mai ales cu un astfel de prilej, nescris până acum în istoria cărţilor cu care Bucovina a îmbogăţit România, lansarea volumului „Un consulat regal la Cernăuţi… Consulatul Regal al României. 130 de ani de la înfiinţare (1892-2022)” de Irina-Loredana Stănculescu, Florin C. Stan, Maria Toacă-Andrieş, Ştefan Hostiuc, Pro Universitaria, Bucureşti, 2022.
Cu doi excelenţi amfitrioni, prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorector al USV, şi Sanda-Maria Ardeleanu, şi cu o mare bucurie a reîntâlnirii şi întâlnirii, în spaţiul elegant al Aulei Corpului E al Universităţii, încălzit de colinde şi de Steaua Crăciunului, au luat loc dincolo de lumina lor blândă autorii cărţii în frunte cu ES Irina-Loredana Stănculescu, consul general la Consulatul General al României de la Cernăuţi, universitara Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, cunoscutul poet Arcadie Suceveanu de la Chişinău, dar originar din Sucevenii Cernăuţiului, şi prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, prorector al USV, primiţi cu aplauze de un public nu prea numeros, dar de indiscutabilă calitate sufletească şi intelectuală, într-adevăr o familie a Bucovinei pentru Bucovina. Acestui public i s-au alăturat şi ceilalţi oaspeţi de la Cernăuţi, universitara Felicia Vrânceanu, prof. Viorica Stan şi ziarista, interpreta folk Carolina Jitaru.
Simţământul unei primiri cu braţele deschise a fost accentuat de declaraţia prorectorului Ştefan Purici, „Prietenii Consulatului sunt şi prietenii Universităţii noastre!”, declaraţie susţinută şi de argumentul sprijinului permanent al Consulatului pentru studenţii din Ucraina ai Universităţii sucevene, şi de atenţia acordată de cele două instituţii comunităţilor locale, îndeosebi românilor cernăuţeni, pe de o parte, şi în special cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, pe cealaltă parte, atenţie care s-a bucurat permanent de o reciprocitate îmbogăţitoare pe câmpul larg al cunoaşterii umane.
Doctor în Istorie, istoric al Bucovinei, Ştefan Purici a salutat apariţia acestei cărţi a Consulatului, azi singura instituţie de acest fel în Cernăuţi, profesionalismul autorilor, stilul cursiv care incită la lectură şi nu în ultimul rând documentele noi sau prea puţin ştiute pe care le pune în valoare, documente care, a mai spus, găsindu-l cu privirea în public, îşi vor afla în Vlad Gafiţa, titularul cursului de Istoria Bucovinei, unul din beneficiari.
Dacă nu am avut posibilitatea unei revederi, a unei întâlniri video cu ES Edmond Neagoe, gerant interimar la Consulatul General al României din Bologna, în schimb ne-am bucurat de călătoria vitează a fostului gerant interimar la Consulatul General al României la Cernăuţi, Dorin Popescu, de la Marea Neagră la Suceava, drum lung şi pe neaşteptate, la strâns interval de ore dinaintea plecării la Odesa, care i-a limpezit convingerea, mărturisită surâzător, că nici în satul venirii pe lume în Oltenia (Tufeni), nici în cel al vieţii sale de acum (Constanţa), nu are atâţia prieteni ca în Bucovina, spre care, orice urcare a Domniei Sale are un sens iniţiatic. Bucuros de această „bijuterie” – Cartea Consulatului -, care i-a amintit în primul rând de anii petrecuţi la Cernăuţi, „anii mei de dragoste şi război”, a vorbit şi de spatiul aparte în care Consulatul îşi desfăşoară activitatea, cu o comunitate românească foarte puternică, eterogenă, „cu aşteptări înalte, diferite, cu nevoi pantagruelice”, care l-a făcut martor, implicându-l, la crucile şi sărbătorile ei, într-o „ţară complicată”, în care românii se roagă nu în biserici, ci la consulatul patriei istorice. Monografia este exemplară, a afirmat, iar în ea, „neştirbind nimic din regalitatea acestei instituţii, eu cred că regii adevăraţi sunt românii din Cernăuţi”.
Această încredere în forţa Consulatului de a-i înţelege şi ajuta pe fraţii noştri din nordul Bucovinei i-au reînviat în memorie Alexandrinei Cernov anii de dinaintea deschiderii oficiale a misiunii diplomatice, când în spaţiul strâmt ocupat de Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” Cernăuţi, în a cărei conducere se afla, veneau mulţime de români, de românce şi din nevoia de a schimba o vorbă în limba maternă, de a da glas unui cântec păstrat în tainiţa sufletului, dar şi ca să caute ajutor pentru rezolvarea unui şir nesfârşit de necazuri. După înfiinţarea Consulatului, românii s-au îndreptat către acesta, nu numai pentru vize, ci şi pentru grijile lor. Profesor la Universitatea Cernăuţi, acad. Alexandrina Cernov s-a bucurat să-l ştie aici, la Universitatea Suceava, prorector, pe Ştefan Purici, absolvent al instituţiei academice din capitala istorică a Bucovinei, şi tot aici, tot cadru didactic, şi pe Marin Gherman, nu numai purtător de steag al presei în limba română la Cernăuţi, ci şi mâna sa dreaptă la prestigioasa revistă de istorie şi cultură „Glasul Bucovinei” al cărei redactor-şef este.
Într-un fel, cum merg românii la Consulatul General al României la Cernăuţi, dacă nu neapărat să fie ajutaţi în rezolvarea problemelor, măcar să-şi spună ofurile, tot aşa vin şi românii din nordul Bucovinei la cei din sud, să-şi împărtăşească supărările, suferinţele, chiar dacă acestora nu le stă întotdeauna în putere să-i ajute. De aceea şi mâhnirea lui Ştefan Hostiuc atunci când revista de care se ocupa cu atâta dăruire în anii din urmă, „Mesager bucovinean”, a fost lipsită de finanţarea necesară editării prin semnătura unei autorităţi de la Departamentul Românilor de Pretutindeni originară din sudul Bucovinei, pentru că e mai mare decât multe altele durerea provocată de neînţelegerea, să nu zicem ostilitatea, unui frate, a unei surori.
Membru al echipei consulare şi al colectivului de autori ai cărţii „Un consulat regal la Cernăuţi…”, Florin C. Stan a prezentat structura volumului dedicat „înaintaşilor din cadrul serviciului diplomatic al României care au servit cu profesionalism şi dăruire interesul ţării în postura de şefi de misiune, functionari consulari sau angajaţi ai misiunii de la Cernăuţi”, reliefându-i apariţia la împlinirea (pe 18 decembrie) a 130 de ani de la înfiinţarea Consulatului Regal al României la Cernăuţi, la 25 de ani de funcţionare a Consulatului General al României la Cernăuţi şi la marcarea aniversării istorice a celor 160 de ani de diplomaţie română modernă. În spiritul unei corectitudini care a plăcut tuturor, Domnia Sa a menţionat şi implicarea soţiei, prof. Viorica Stan, în realizarea cărţii cu extragerea, selecţia celor mai importante informaţii privitoare la Cernăuţi, la românii de aici, astfel că volumul, fiind o istorie a diplomaţiei româneşti în Cernăuţi, este şi o istorie a istoriilor axate de Cernăuţi, precum aceea a Dietei Bucovinei sau a sărbătorii prilejuite de împlinirea a jumătate de mileniu de la atestarea sa documentară. La rându-ne, nu putem să nu observăm concisa prezentare a cărţii în limba ucraineană graţie conf. univ. dr. Felicia Vrânceanu, de la Catedra de Filologie Română şi Clasică de la Universitatea Naţională „Yurii Fedkovici” din Cernăuţi. Şi să nu remarcăm inspirata copertă semnată Aurelian Leahu, şi să nu întregim numele realizatorilor cu acelea ale Elenei Onea, redactor, şi Liviu Crăciun, tehnoredactor. Şi tot nu am epuizat semnalarea celor care au pus umărul la zidirea acestei cărţi, simţindu-ne datori să-i mai amintim pe prof. Nicolae Hauca, autorul unor valoroase fotografii, şi nu în ultimul rând – dimpotrivă! – pe dl Virgil Profeanu, fondator şi manager Vego Holdings, care, prin Asociaţia Programatică pentru Dezvoltare Durabilă din Bucureşti, a finanţat publicarea volumului.
Pentru că având o bună cunoaştere a bucovinenilor pentru Bucovina, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, în ipostaza de moderatoare a manifestării, a surprins meritele, în această privinţă, ale aproape tuturor participanţilor, nu a trecut nici peste cele „două inimi gemene”, cu trimitere la cărţile semnate de un condei din nordul şi altul din sudul Bucovinei, Maria Toacă şi Doina Cernica. Prilej pentru Maria Toacă, membră a colectivului de autori ai Cărţii Consulatului, să vorbească despre cele două jumătăţi de inimă ale Bucovinei şi să-şi exprime public bucuria că după lansarea în ziua precedentă a volumului la Cernăuţi, într-o caldă manifestare, moderată de Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” Cernăuţi, să se găsească acum la Suceava, într-un demers întregitor sub egida acestei cărţi deosebite, la a cărei realizare se simte onorată că a participat. „A fost o onoare şi o responsabilitate!”, a subliniat. După care, cu atuul condiţiei de ziarist, martor şi cronicar al evenimentelor majore ale vieţii românilor din Cernăuţi, i-a evocat pe conducătorii misiunii diplomatice împreună cu câteva din evenimentele arondate perioadei în care au activat: Ilie Ivan, cu dezvelirea monumentului dedicat lui Eminescu, Romeo Săndulescu, între altele, cu înfiinţarea Diplomat Club, Dorin Popescu, cu fondarea complexului închinat memoriei militarilor români căzuţi în luptele din Regiunea Cernăuţi (1941-1944) nici astăzi oficializat, Tatiana Popa, cu dezvelirea bustului Aniţei Nandriş-Cudla la Mahala, cu vernisarea valoroasei expoziţii a pictorului Constantin Flondor, Eleonora Moldovan, cu susţinerea concursului de recitări din Eminescu condus de poetul Ilie Tudor Zegrea. Consul general în cea mai grea perioadă a instituţiei şi a Ucrainei, Irina-Loredana Stănculescu, „incredibil!”, a urnit, a concretizat multe din lucrurile începute sau rămase în stadiul de deziderat cu un devotament, o credinţă şi o energie extraordinare, monografia fiind cel mai recent, dar cu siguranţă nu ultimul, din şirul lor.
Pe aceeaşi linie, a elogiului sincer adus consulului general Irina-Loredana Stănculescu, dar şi gerantului interimar Dorin Popescu, „consulii cu cea mai mare vizibilitate”, istoricul literar Ştefan Hostiuc a vorbit despre ce înseamnă a lăsa urme – „Toţi au lăsat amintiri, ei doi, şi urme”, „Urma rămâne!”, din categoria celor care rămân făcând parte şi această carte a Consulatului, valoros document istoric.
Cu o notă confesivă care a emoţionat, intervenţia ES dr. Irina-Loredana Stănculescu a cuprins şi temerile începutului, şi hotărârea care îi defineşte personalitatea – „Am venit cu ideea de a construi ceva” -, şi, urmând greutăţilor pandemiei, confruntarea cu dezastrele, cu tragedia războiului, după ce, împreună cu echipa sa, a decis ca instituţia să nu părăsească Cernăuţiului („Era vital ca să fim prezenţi şi românii să ne ştie acolo”): mulţi copii cu părinţi români, mulţi ucraineni care trebuia să fie ajutaţi, fie cu medici şi medicamente, fie cu produse de primă necesitate, ori să fie găzduiţi în Cernăuţi, ori sprijiniţi să ajungă acolo unde doreau, în România sau în alte ţări europene. Numeroase, dificile probleme de rezolvat, cu atât mai mult cu cât în aria răspunderii consulare se află şi zone direct afectate de război.
În ceea ce priveşte Cartea Consulatului, „un volum de suflet, o chintesenţă a istoriei acestor locuri, o datorie de onoare”, ES dr. Irina-Loredana Stănculescu s-a recunoscut „o mare susţinătoare a proiectului său” şi bucuroasă că „m-am alipit de colectivul autorilor acesteia”. Şi a rostit cuvinte de gratitudine la adresa Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava „pentru sprijinul pe care l-am avut de la început”.
Pe aripile lor generoase, Consulatul General al României la Cernăuţi şi cartea sa, autorii cărţii sale au adus la Suceava şi alţi oaspeţi aleşi, şi alte minunate daruri în prag de Crăciun. „Opera poetică” a lui Arcadie Suceveanu, prezentată de Ştefan Hostiuc şi de Mircea A. Diaconu, şi memorialistica lui Ovid Ţopa, „Sfârşit şi început de lume într-un ducat habsburgic”, prezentată de Ştefan Hostiuc, Mircea Irimescu şi Mircea A. Diaconu, au rotunjit cele patru ore ale întâlnirii, într-o tensiune afectivă, într-o bucurie de a fi împreună cum de mult n-am mai trăit. Într-o sărbătoare căreia Societatea Scriitorilor Bucovineni cu revista „Bucovina literară”, ajunsă la a 80-a aniversare a naşterii la Cernăuţi, oferindu-le medalia sa jubiliară ES Irina-Loredana Stănculescu, acad. Alexandrina Cernov, omului de condei Maria Toacă, istoricului literar Ştefan Hostiuc şi poetului Arcadie Suceveanu, i-au dat nobleţea tricolorului şi clinchetul curat pe care îl zămisleşte orice lucru scump prin aşezarea în dreptul inimii, în cuibul căldurii sale vii.
Comentarii