Ziua 300 şi Ivan Losev

Iată-ne în pragul zilei cu numărul 300 a războiului. Prilej nimerit pentru orice între sărbătorirea gloriei proprii acasă sau în liniile oricăreia dintre părţile beligerante şi deplângerea largă a dezastrului şi a nenorocirii – tot aşa, în tabăra oricăruia dintre combatanţi şi nu numai acolo. Dar, sigur, şi ocazie bună pentru pedepsirea exemplară şi cu vâlvă modială a unui cetăţean rus defetist care a încălcat legea ridicării în slăvi a oştirii, a vitejiei, a cauzei drepte a Kremlinului. Iar la rând pentru asta este Ivan Losev din îndepărtata Rusie siberiană.

Cine este Ivan Losev? Fireşte, un cetăţean rus – căruia nu ştim din ce motiv nu i s-a făcut public numele întreg, precum, să zicem, al mai cunoscuţilor nouă Iosif Visarionovici Stalin sau Vladimir Ilici Lenin sau Viaceslav Mihailovici Molotov. El intră astfel în istorie, exact ca şi Vladimir Puţin, fără ca numele lui să-l evoce pe cel mic al tatălui. Poate pentru a se exprima în felul acesta respectul parţial faţă de legislaţia europeană a datelor cu caracter personal ori poate pentru că, pur şi simplu, aşa cere legislaţia rusă care reglementează chestiunea. Dar nu ştim. Tot aşa cum nu ştim prea multe nici despre persoana lui Ivan Losev. Lumea l-a văzut, dacă l-a văzut, în câteva poze – probabil că aşa cum a vrut el să fie văzut: bărbat tânăr, 26 de ani, voinic, semeţ şi impunător, blond, păr lung şi bogat, barbă sigur neajustată de două ori pe săptămână – pe fundal de pădure de pini vajnici (care pot fi şi larici) şi decor mobilat cu autoturism de fabricaţie ceva mai veche, poate chiar din anii ’80, cu încropeli vizibile de mecanică improvizată, vopsea însă fistichie, sclipicioasă, feminină. Ivan Losev este cert satisfăcut şi mândru de ceea ce are de arătat. Poate că nu spre laudă, ci tocmai dimpotrivă, demascator, un rebel neconciliat cu putinismul dovedindu-se el, dar asta nu avem de unde şti.

De felul lui din Zabaykalsky Krai (Transbaikalia) – un teritoriu cât aproape două Românii, populat de abia ceva peste un milion de locuitori, în majoritate ruşi (oficial, cca 90%), dar şi cu vreo câteva mii de ucraineni între „alţii” –, Ivan Losev este unul dintre cei aproximativ 2,6 locuitori pe kmp ai regiunii şi îi are între vecini, la distanţe care rămân la liberă apreciere, pe ruşii şi aşa-zişii ruşi din nesfârşita Rusie, pe mongolii care au stăpânit acest teritoriu până destul de târziu şi pe chitai, care îşi vor fi avut locul şi rostul lor în meandrica istorie a acestei părţi fabuloase de lume. În căutarea organizării administrative convenabile până de curând, subiect federal sau entitate constitutivă a Rusiei, cum devin de îndată, prin legiferare, mai orice teritorii pe care Rusia pune ochii, ţinutul este bogat în ce au pământenii mai scump acum: cărbune, minereuri felurite, uraniu. Puţin probabil însă ca alţii decât aborigenii să se fi stabilit aici din proprie voinţă – măcar pe considerentul că la această dată temperaturile curente coboară sub minus 30 de grade.

Fără să avem vreo idee despre şcolile, profesia, munca, familia, prietenii lui, ştim că Ivan Losev are internet, are şi Instagram şi că îi place să iasă în lume pe această cale şi că o face constant şi într-o simplitate şi cu o sinceritate care îi aduc admiratori, dar şi agită autoritatea. Va fi călcat greşit de mai multe ori dacă un jandarm moscovit al domeniului a ajuns la concluzia că trebuie să-l pândească şi pe urmă să-i deschidă dosar pentru încălcare gravă şi repetată a legilor în vigoare ale Kremlinului. Capac le-a pus Ivan Losev faptelor lui condamnabile printr-un vis pe care să i-l fi provocat ordinul din septembrie al lui Vladimir Putin de mobilizare parţială în legătură cu nevoile de front reclamate de operaţiunea militară specială din Ucraina şi pe care vis el să-l fi împărtăşit, ingenuu sau nu, urmăritorilor lui din spaţiul virtual. Era tensiune, avea el să se explice unor intervievatori cârcotaşi, toţi se temeau că pot fi ridicaţi şi trimişi pe front, drept care s-a gândit să posteze ceva amuzant, pentru destindere.

Şi povesteşte Ivan Losev că, mobilizat fiind, tabăra de antrenament unde se află este atacată fără veste de armata ucraineană condusă de Volodymyr Zelensky însuşi. Ordinul care se dă este ca toţi ruşii din tabără să fie împuşcaţi. Plauzibil după ştiinţa care spune cum ne imaginăm în general lucrurile. „I-au legat pe toţi – postează el – şi urmau să ne împuşte. Dar chiar atunci, în zarva situaţiei, Zelensky trece pe lângă mine, mă priveşte surprins plăcut şi îmi spune: Oh, ţi-am văzut poveştile pe Instagram! Slavă Ucrainei!, iar eu i-am răspuns imediat: Slavă eroilor! Ceea ce lui i-a fost evident pe plac şi m-a bătut bucuros pe umăr şi a dat pe loc ordin soldaţilor săi: Lui daţi-i drumul şi împuşcaţi-i pe toţi ceilalţi! Pe urmă am mai stat puţin împreună ca să urmărim ce se întâmplă şi mie mi-a trecut prin minte să-l întreb: Aş putea să fac un selfie cu tine? Şi Volodymyr Zelensky mi-a răspuns: Da, sigur.” Şi Ivan Losev a făcut în visul lui un selfie cu preşedintele ucrainean – spre a-l posta, desigur, pe Intagram pentru plăcerea, amuzamentul şi destinderea urmăritorilor.

Doar că nu toţi, se vede lucrul, vor fi găsit asta agreabil. Oficialii l-au sunat şi i-au cerut să se prezinte la poliţie – suspectat fiind de a se a fi „angajat în discreditarea Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse”. Drept care Ivan Losev a şi ajuns faţa unei instanţe din Chita, reşedinţa regiunii, care l-a găsit de curând vinovat de „discreditarea” armatei ruse şi l-a amendat cu 30.000 de ruble (ceva între 400 de lire sterline şi vreo 470 de dolari americani). Nu chiar cine ştie ce, măcar deocamdată, faţă de ceea ce prevede legea conform căreia infractorii de acest fel riscă până la 15 ani de închisoare.

Ivan Losev ar fi replicat ulterior în două planuri: faţă de dosar şi de proces – „Este absolut idiot!”– şi faţă de riscul de a fi închis: decât pe frontul din Ucraina, mai bine în puşcărie, de unde să fie pus cândva, nu prea târziu, în liberate de ucrainenii învingători şi onorat pentru verticalitatea lui.

Nu ştim însă şi pesemne că nici nu vom şti, pe lângă atâtea altele, încă ceva foarte simplu: dacă Ivan Losev există de-adevăratelea şi nici măcar dacă un Ivan Losev real, fie el şi siberian, este posibil. De, la război ca la război…

AUREL BUZINCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: