Cu o lungă privire în urmă, la Putna, în această vară

Câţiva ani am visat că Vama, cu taberele sale de pictură, va deveni o replică românească a localităţii Szentendre de lângă Budapesta. Sau chiar un nou Balcic, între deal şi munţi, între Moldoviţa şi Moldova. La înălţimea celui interbelic. Dar n-a fost să fie, pe lângă splendoarea blândă a peisajului, pe lângă magia mănăstirilor şi bisericilor din vecinătate, pe lângă climatul prielnic unor călătorii interioare, ceva a lipsit. Poate un plus de atracţie, „chimia”, cum se spune, chimia locului, a oamenilor… Nu-i nimic de reproşat cuiva, nici artiştilor, nici organizatorilor, în afară de lipsa unei expoziţii locale, după fiecare ediţie, pe lângă cea oferită publicului pe simezele Muzeului Naţional al Bucovinei (MNB), instituţie graţie căreia există de zece ani o tabără de pictură cu artişti suceveni, din ţară şi uneori şi de peste hotare.

Anul acesta, gazda a fost Putna, iar sucevenii Sorin Baciu, Oana Moruz Chilariu, Sergiu Grapă, Răzvan Ştefan Horobeţ şi Camelia Sadovei, împreună cu Petre Chirea, Cristian Constantin Diaconescu, Gabriela Drinceanu, Sabin Drinceanu, Marcel Lupşe, Dumitru Macovei, Ana Asavei Pietraru, Sorin Purcaru, Ştefan Pelmuş, Kata Rudakova – participanţii. Cărora li s-a alăturat prima beneficiară a bursei „Dimitrie Loghin”, Ştefania Ciobanu, la recomandarea Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” Iaşi, parteneră a MNB (sub egida Consiliului Judeţean Suceava), alături de Concret Copy şi de Filiala Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Putând fi văzută până pe 15 decembrie 2022 în foaierul de la etajul I al Muzeului de Istorie Suceava, expoziţia Taberei de Pictură de la Putna a fost vernisată pe 9 noiembrie 2022. Eveni-mentul a fost deschis de bilanţul dr. Constantin-Emil Ursu, director-general al MNB, impus într-un fel şi de condiţia acesteia de a X-a ediţie. Zece ani de tabere au însemnat peste 100 de artişti plastici, cu efectul stimulativ al lucrului lor împreună, cu binevenite schimburi de idei, peste 300 de lucrări intrate în patrimoniul Muzeului, efectiv „baza unui muzeu de artă”, şi zece cataloage, din păcate până acum doi ani fără ISBN, dar toate de găsit în biblioteca instituţiei. Foarte frumos, cel din anul acesta, cu dr. Gabriel Dinu Herea, curator, concepţie grafică şi punere în pagină – Irina Ţibulcă şi fotografii de Cozmin Agheorghiesei! Constantin-Emil Ursu şi-a încheiat cuvântul cu o privire plină de respect şi drag pentru Ion Grigore, cel plecat dintre artiştii participanţi, şi o alta marcată de optimismul speranţei de a ne reîntâlni cu toţii şi peste 10 ani.

Dr. Adrian Stoleriu, decanul Facultăţii de Arte Vizuale şi Design a Universităţii Naţionale de Arte Iaşi, a mulţumit în numele rectorului Aurelian Bălăiţă şi al său, personal, pentru invitarea Universităţii la această manifestare, i-a salutat oportunitatea şi calitatea şi şi-a exprimat nădejdea continuării colaborării şi chiar „parteneriate şi mai lungi”.

Cum de-a lungul celor zece ediţii, artista plastică Lucia Puşcaşu, în ipostaza de preşedintă, de reprezentantă a Filialei Suceava a UAP, a înscris începutul şi segmentul cel mai lung al micii (deocamdată) istorii a taberelor de pictură ale MNB, a fost invitată de asemenea să ia cuvântul. Referindu-se la experienţa personală în această privinţă, artista a povestit că pus accentul pe solicitarea participării unor „nume mari”, a apreciat beneficiul participanţilor, profesional, practic şi ideatic, a făcut un tur al lucrărilor expuse, comentându-le, şi a ajuns, previzibil, la reafirmarea necesităţii unui muzeu de artă în Suceava, oraş cu pretenţii, care nici măcar o galerie de artă „ca lumea” nu are, nici măcar cât aceea de pe vremuri (adică dinainte de 1990). Bucurându-se de prezenţa tinerilor în tabere, „ca fostul nostru elev Horobeţ”, Lucia Puşcaşu a veştejit superficialitatea unor maniere de lucru actuale şi a pledat din nou pentru instituţia maestrului, pentru lucrul dăruit, cu abnegaţie, singurul în măsură să aducă în lumină valoarea, creaţia perenă.

Următoarea intervenţie i-a aparţinut artistei plastice Camelia Sadovei, a treia persoană, după Lucia Puşcaşu şi Niculai Moroşan, implicată în organizarea taberelor Muzeului ca preşedintă a Filialei, dar şi ca participantă la această ediţie sărbătorească. Camelia Sadovei a mărturisit că vede în aceste tabere „preţuire pentru munca noastră”, şi-a exprimat satisfacţia că „şi această tabără s-a transformat într-un simpozion spiritual”, bucuria că artiştii au cunoscut „oameni şi locuri interesante oriunde aceste tabere au fost organizate”, şi mulţumirea prezenţei tinerilor: „suntem o tagmă, dincolo de ea însă – un arbore şi trebuie să avem grijă de fiecare frunză care creşte”. Mulţumirile adresate tuturor celor care „s-au ostenit cu lucrările noastre”, inclusiv cu înrămarea lor a determinat aprecierea directorului-general: „De când a venit părintele Herea, lucrurile s-au schimbat!”

La rândul său, pr. dr. Gabriel Herea, şeful Biroului Artă al MNB, a vorbit despre „strategia evenimentului”, arătând câştigurile, continuarea contactelor profesionale şi umane stabilite între participanţi, intrarea pentru prima dată în colecţia Muzeului a 12 nume, din cele 16 ale participanţilor, între care „trei seniori ai artelor plastice, Ştefan Pelmuş, Marcel Lupşe şi Petre Chirea”, precum şi „trei artişti locali care promit foarte mult”: Oana Moruz Chilariu, Sorin Baciu şi Răzvan Ştefan Horobeţ. Pe simezele expoziţiei, a mai spus, se află şi doi laureaţi ai unor importante premii, Marcel Lupşe – Premiul Academiei pentru întreaga activitate şi Sabin Dinceanu – Premiul UAP la Salonul ARTIS de la Iaşi. Încheind: „O reuşită! Felicitări!”

După care a urmat dulcele moment al întârzierii autorilor prezenţi la vernisaj – Camelia Sadovei, Oana Moruz Chilaru, Ştefan Baciu şi Răzvan Ştefan Horobeţ -, în singurătate sau împreună cu prietenii, colegii în faţa lucrărilor expuse, şi mersul lent, dinspre dreapta spre stânga al iubitorilor de artă cu popasuri la cele de pe afiş şi catalog ale lui Dumitru Macovei, „Ştefan cel Mare la Putna” şi „Maria din Mangop”, interpretări în manieră personală a unor portrete faimoase, pe fond roşu, şi la roşiile, dar sobrele case putnene ale lui Ştefan Baciu, la pisica la pândă sub acoperişul unei asemenea case a Cameliei Sadovei, la „Ţarul” – Ştefan cel Mare şi ctitoria sa în zare şi la „Ţara” – o fată în port popular cu o mulţime de locaşuri sfinte în poala catrinţei -, aşa cum le-a văzut pictoriţa ucraineană Kata Rudakova, la „Simina”, surâzătoarea putneancă, şi la drumul spre biserica de lemn ale lui Răzvan Ştefan Horobeţ, într-o căutare previzibilă întâi a specificului local, căruia, fiind vorba de Putna, de Ierusalimul românilor, vizitatorii îi subordonează de la o primă vedere şi elaboratele cântări ale luminii în biserică din compoziţiile lui Petre Chirea, şi simbolicele lucrări ale lui Sabin Drinceanu, şi „Îngerul albastru” al Gabrielei Drinceanu, şi „Buna Vestire” de Oana Moruz Chilariu şi poate şi colţul de cimitir înecat în flori din „Ultima grădină” de Ana Asavei Pietraru. Apoi colindul mut în faţa tablourilor se reia, poate pentru o trecere în revistă a portretelor, de la cele expresive, cu tuşă nervoasă, ale lui Cristian Constantin Drincescu la cele elaborate, uşor enigmatice semnate de Oana Moruz Chilariu, la acelea, de asemenea foarte lucrate, oarecum futuriste, oarecum sarcastice ale lui Sergiu Grapă, poate pentru o revedere a păsărilor lui Cristian Constantin Drincescu, un gâscan gălăgios şi o pitulice visătoare, şi o nouă întâlnire cu inteligenta coţofană a Cameliei Sadovei. Pentru un bun venit la Suceava Ştefaniei Ciobanu, cu planeta noastră albastră în colivia prezentului. Şi cu sentimentul regalului, pe care îl ai în faţa unui original după ce i-ai cunoscut şi preţuit autorul din reproduceri, la cărţile lui Sorin Purcaru, la „Pomul vieţii” al lui Ştefan Pelmuş şi la florile de dincolo de anotimpuri ale lui Marcel Lupşe. Şi din nou la lumina lui Petre Chirea, care vine din ferestrele bisericii direct în sufletul nostru.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: