Un neam şi o ţară îşi scriu istoria

În această perioadă trăim clipe efervescente, evocând evenimentele care au avut loc spre sfârşitul unui an fast pentru istoria noastră, care au condus la împlinirea unui vis de veacuri al tuturor românilor: unirea într-o singură ţară. Negreşit, istoria neamului românesc este o poveste fascinantă care se compune din totalitatea evenimentelor petrecute în toate provinciile româneşti, care au condus la un act final. Din această perspectivă, considerăm că Bucovina are un trecut aparte, ca provincie ocupată direct de austrieci pentru o perioadă de 144 de ani. S-a scris despre această provincie românească foarte mult, mai sunt încă lucruri noi de descoperit şi e de datoria celor din prezent să le pună în lumină. Locuitorii acestei provincii, inclusiv cei din nord, care din cauza unui mod strâmb în care s-a scris istoria la un moment dat au rămas în altă ţară, sărbătoresc pe 28 noiembrie Ziua Bucovinei, zi în care, în 1918, provincia şi-a proclamat alipirea la patria mama, zi consfinţită prin lege, începând cu anul 2015. Dornenii îşi iubesc ţinutul şi preţuiesc istoria, de aceea, ca în fiecare an, entităţile culturale din municipiu – Casa de Cultură „Platon Pardău”, Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina”, filiala „Arboroasa”, Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu”, filiala Vatra Dornei a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina s-au reunit într-o manifestare prin care au evocat evenimentul din 28 noiembrie 1918, dar şi cel petrecut pe 1 decembrie, la Alba Iulia, când s-a proclamat România Mare. Prof. Aurelian Cocoreanu, fondator şi preşedinte al Asociaţiei „Pro Civis Dorna”, a prezentat participanţilor scopul acesteia: promovarea identităţii locale, cunoaşterea şi promovarea istoriei zonei, ca parte a întregii istorii naţionale, dezvoltarea relaţiilor civice şi a acţiunilor care întregesc imaginea zonei, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură reprezentative pentru zona noastră. Începând cu lupta pentru reabilitarea Cazinoului (acţiune ce se concretizează în prezent), cu efortul de a se păstra alte clădiri emblematice, cu studii despre evenimente şi implicarea oamenilor locului în acestea, profesori şi cercetători locali, specialişti cunoscuţi reprezentând universităţile din Cluj-Napoca, Iaşi Suceava, Muzeul Bucovinei Suceava, au reuşit să se reunească în cadrul a şase ediţii a Simpozionului Naţional „Bucovina – tradiţie şi modernitate”, iar studiile prezentate să constituie conţinutul a cinci compendii. Studiile dezvăluie pagini inedite şi puţin cunoscute din istoria locală, prezentate în lumina adevărului, care stabilesc rolul comunităţilor locale în devenirea întregii provincii. Profesorul Ciprian Vrânceanu, de la Liceul Teoretic „Ion Luca” s-a referit la contextul social şi istoric favorabil unirii Bucovinei cu patria mamă şi făuririi statului naţional unitar român, cu accent pe lupta pentru recuperarea Transilvaniei, cu rezistenţa armată din Moldova, cu efortul depus pentru unirea tuturor provinciilor, conform principiului autodeterminării, unire consfinţită prin votul celor 1.228 de delegaţi participanţi la Adunarea de la Alba Iulia. Românii au luptat atunci pentru a nu fi trataţi cu indiferenţă de către marile puteri, ceea ce ar trebui să facem şi în prezent, după opinia vorbitorului. Din nefericire, unii tineri, mai ales, sunt obtuzi la ideea de patriotism. Dănuţ Ungureanu, pasionat de istoria locurilor, autor al unui voluminos studiu, „Coşna. File de istorie”, a prezentat date importante despre implicarea românilor bucovineni din Ţinutul Dornelor în lupta pentru unitate naţională, evocând oameni şi evenimente. „Pagini literare despre unire” a adus în discuţie prof. Jenica Romanică, vicepreşedinte al „Arboroasei”, nominalizând autori şi cărţi, principii unioniste. A venit rândul celor mai tineri participanţi să ne încânte cu recitaluri de versuri dedicate evenimentelor. Astfel, elevii Ecaterina Vasiluţ, Antonia Ursu, Ane Marie Ştefănel, Maria Vleju, Antonia Mazăre, Ioana Budâi, de la Şcoala Gimnazială nr.1, îndrumaţi de prof. Oana Pintescu, au recitat poeme dedicate unirii, iar elevii Daria Cimbru, Alessia Salvan, Alessandra Ghiba, Maria Cimbru, Vlăduţ Mateiu, Alexandru Dranca din cls. a V-a, Maria Barbir, Marta Cercel, Eric Boboc, Maria Tănasă, Ştefana Borş, Lorena Todaşcă, din cls. a VIII-a, de la Şcoala Gimnazială nr.4 , îndrumaţi de prof. dr. Alina Leonte Dupu, au ales să recite poeme reprezentative semnate de Nicolae Dabija, Vasile Leviţchi, Arcadie Suceveanu. Poeta Cătălina Orşivschi, profesoară la Clubul Copiilor, a dat glas creaţiei proprii „La noi, în Bucovina”, Gruia Ungurian a dedicat unirii un „Omagiu”, iar Aldona Patraş a prezentat personalitatea poetului Teofil Lianu, din care a recitat poemul „Sfântă Bucovină”. Biblioteca Municipală a organizat la sediul instituţiei expoziţia de carte „Un neam şi o ţară îşi scriu istoria – Unirea cea mare” şi o miniexpoziţie la sediul manifestării, Casa de Cultură. Am dorit să întărim ideea, mai ales pentru cei tineri, că istoria şi valorile noastre trebuie cunoscute şi respectate, dacă ne dorim să fim o naţiune demnă, cu un statut bine definit în lumea contemporană. (Foto: NICOLETA TODAȘCĂ, PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: