O zi de aniversare istorică pentru bucovinenii ieşeni

Cea de a o sută una „Amiază culturală bucovineană” desfăşurată la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” din Parcul Copou s-a bucurat de entuziasmul participanţilor motivaţi de aniversarea a 104 ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara Mamă, marcând evenimentul cu o conferinţă şi o carte emblematică pentru dimensiunea culturală a bucovinenilor din Iaşi.

Dr. Vasile Diacon, preşedintele filialei din Iaşi a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), a deschis lucrările insistând asupra importanţei momentului despre care a vorbit în repetate rânduri ca istoric. Salutând prezenţa unui cunoscut confrate în acest domeniu, a dat cuvântul invitatului dr. Mihai Ceauşu, a cărui expunere a trezit un interes binemeritat din partea asistenţei.

Reputatul istoric cu experienţă bogată în arhivistică şi cercetare academică a detaliat etapele acestui parcurs providenţial, într-un discurs argumentat cu date şi note inedite. Conferinţa a pus în lumină imaginea Bucovinei aflată într-o zonă de conflict în Primul Război Mondial, o provincie multietnică cu o românitate majoritară care nu a acceptat soluţia monarhică de federalizare, respingând ideea divizării Bucovinei şi optând implicit pentru Unirea cu Ţara Mamă – România: „Conform acestui deziderat, Adunarea din 27 octombrie 2018 a hotărât crearea Consiliului Naţional Român în Cernăuţi, care să reprezinte în plan intern şi extern Bucovina. Situaţia tensionată creată de ocuparea în 6 noiembrie, de către ucraineni, a instituţiilor civile din Cernăuţi şi intenţia acestora de alipire a Bucovinei la Galiţia, l-au făcut pe Iancu Flondor să trimită o delegaţie la Iaşi (unde se afla regele Ferdinand şi guvernul Marghiloman) solicitând ajutorul armatei române, reuşindu-se astfel a se păstra ordinea de către autoritatea nou instituită”. Un alt aspect relevat a fost ideea autonomiei administrative promovată de Iancu Flondor, vizând un parlament local şi reprezentare în forul legislativ de la Bucureşti: „În urma convorbirilor de la Iaşi între guvernul României, delegaţii Sextil Puşcariu şi Ion Nistor din partea Bucovinei, este însă adoptată ideea unirii necondiţionate care va fi oficializată la Congresul din 28 noiembrie, în Sala Sinodală de la Cernăuţi. Conform dorinţei lui Iancu Flondor s-a cerut acordul celorlalte comunităţi etnice, cu menţiunea că, exceptând ucrainenii şi evreii care nu au participat, rezoluţia pentru unire a fost votată în unanimitate, iar o delegaţie a prezentat această declaraţie istorică regelui Ferdinand”.

O adevărată revelaţie a produs prezentarea unui film documentar inspirat din cele mai reuşite acţiuni culturale ale filialei ieşene, rodul activităţii de reporter a col. (r) Ionel Pintilii. S-au putut vedea în imagini pilduitoare o bună parte dintre bucovinenii ieşeni, dar şi invitaţi din Bucovina (Doina Cernica, Alis Niculică din Suceava, Ion Filipciuc din Câmpulung, Nicolae Nistor, Vasile Ţugui din Vicovul de Jos, Emil Ianuş, din Rădăuţi, Paraschiva Abutnăriţei de la Vatra Dornei şi mulţi alţii) rememorând evenimente culturale (lansări de carte, expoziţii plastice). Acest material video a prefigurat o generoasă lucrare a aceluiaşi autor, jurnalistul şi poetul Ionel Pintilii, intitulată Printre bucovinenii ieşeni (Editura PIM, Iaşi, 2022), care a făcut obiectul analizei invitaţilor literaţi: comandorul Mihai Batog-Bujeniţă, prof. Livia Ciupercă şi Victor Iosif.

Dr. Vasile Diacon, care a prefaţat cartea, a relevat caracterul omagial şi importanţa lucrării (cu bibliografie şi indice de nume) pentru memoria noastră identitară, el însuşi având în lucru un volum consistent despre întreaga activitate a filialei: „Cartea ilustrează acest dialog permanent cu membrii activi din Câmpulung, Gura Humorului, Suceava, Rădăuţi prezenţi la Iaşi, precum şi acţiuni ale ieşenilor în centre culturale bucovinene. Alături de alte asemenea momente culturale edificatoare amintesc manifestările de la Vicovul de Jos şi de la Iaşi dedicate personalităţii pictorului Eugen Drăguţescu. În egală măsură acţiunile noastre se bucură de participarea reprezentanţilor altor comunităţi etnice bucovinene din Iaşi”.

Vorbind despre structura instituţională şi valenţele creative ale învăţământului românesc în context istoric european, cu referire la Bucovina, comandorul Mihai Batog-Bujeniţă apreciază calitatea actului instrucţional în concordanţă cu infrastructura modernă, dând exemplu Şcoala „Ioan Vicoveanu” de la Vicovul de Jos vizitată recent: „Astfel de instituţii, cum este şi Liceul Militar din Câmpulung care a marcat o etapă a pregătirii mele profesionale, moştenesc un spirit special al erudiţiei şi exigenţei ce-şi are sorgintea în colegiile iezuite inspirate de Ignacio de Loyola. Toate acestea dovedesc însemnătatea educaţiei, iar Iaşul beneficiază de 200 de ani de prezenţa unei elite intelectuale de înalt nivel, cu oameni din Bucovina. Cartea dlui Ionel Pintilii omagiază personalităţi şi fapte culturale notabile”.

Profesoara Livia Ciupercă apreciază momentul de istorie, sugerând că la conferinţa extinsă ce va avea loc în 28 noiembrie la Cercul Militar din Iaşi prezentarea ar putea fi ilustrată cu un fundal de imagini: „Cartea domnului Ionel Pintilii rescrie pagini de istorie, iar filmul suplineşte cuvântul nostru, vizualul fiind cu mult mai atractiv. O putem încadra în ceea ce critica literară numeşte jurnal, ce consemnează cronologic evenimente demne de reţinut: o carte scrisă din inimă, cu pasiune de reporter. Ideal ar fi ca astfel de secvenţe culturale să fie şi în atenţia televiziunii naţionale”. Din materialele cuprinse în carte, scriitoarea Livia Ciupercă reţine cu deosebire pe cele referitoare la personalităţi culturale şi artistice: universitarii Ştefan Cuciureanu, Gavril Istrate, despre care a scris generos Vasile Diacon; pictorul şi graficianul de talie mondială Eugen Drăguţescu cu repere biografice la Iaşi, Vicovul de Jos, Bucureşti, Roma.

Scriitorul Victor Iosif crede că Ionel Pintilii „este cu un pas înaintea oricărei prezentări «la zi», fiindcă mereu are proiecte în derulare, iar parcursul activităţii lui confirmă această supoziţie. Calea poeziei pe care navighează Ionel Pintilii are mai multe trepte iniţiatice: autorul a parcurs deja Drumuri însemnate în 2015, a primit lumină în Camera de raze ale dimineţii în 2016, iar Foamea emoţională din 2018 nu se limitează la metaforă, e o foame culturală de sorginte naţională. Dacă ne referim însă doar la poezie, este de reţinut ce spunea Horia Zilieru despre volumul Arcul şi Arcuşul din 2019: «Se simte la Ionel Pintilii ceva din poezia lui Mihai Ursachi. Poezia înseamnă şi muzică». Aşadar, sugerează maestrul, să nu tragă doar săgeţi cu arcul, să se facă auzit şi arcuşul. Anvergura preocupărilor sale este însă mult mai largă, iar rodul activităţii reporterului e adunat în adevărate compendii despre dinamica faptelor culturale: Cultura atitudinii, 2010; Cultură şi conştiinţă naţională, 2015; Cultură şi lectură, 2021. Actualul volum cu titlul Printre bucovinenii ieşeni este o admirabilă probă culturală că autorul s-a molipsit de bucovinism de la domnul profesor Vasile Diacon, la care această boală e incurabilă, fapt dovedit de mine într-o lucrare recentă”.

Vasile Diacon vede în Ionel Pintilii o voce distinctă în literatura actuală şi o conştiinţă patriotică ardentă de-a lungul timpului ca scriitor, animator cultural, editor şi jurnalist, redactor al periodicului „Eroii neamului” şi al prestigioasei publicaţii „Convergenţe spirituale Iaşi-Chişinău: De la fraţi la fraţi”.

Conform spiritului umorist al membrilor Cenaclului „Păstorel”, au prezentat catrene şi epigrame Doina Toma, Vasile Larco şi au recitat poezii dedicate Bucovinei Elena Bostan, Sorin Cotlarciuc, Aurel Novac, Mihai Caba.

VICTOR IOSIF

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Ma bucur ca existati si promovatii continuu spiritul Ramanie Mari!
    Asa se poate scrie istorie pentru tinerele generatii.
    Multe felicitari tuturor celor cara au initiat si dezvoltata acest demers patriotic.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: