O istorie mai puţin cunoscută – Istoria rromilordin România (V)

Voievozii din Ţările Române şi „robii ţigani”

Rromii înrobiţi şi măcelăriţi de Ştefan cel Mare

Voievodul Ştefan cel Mare ar fi luat în robie, în Moldova, mii de rromi („ţigani”) din Ţara Românească, arătau cronicile vremii. Alte mii de oameni au fost ucişi în timpul luptelor purtate de Ştefan în ţara vecină. Prima mărturie despre robia ţiganilor sub Ştefan cel Mare datează din 1471 şi oferă detalii despre o lută din Câmpia Bărăganului.

 „În luna martie, în ziua de 7, într-o joi, porni Ştefan Vodă în Muntenia şi avu în aceeaşi zi o mare bătălie cu Radu Vodă pe un câmp de lângă târgul numit Soci. Aici omorî multă oaste şi luă în robie ca la 17.000 de ţigani” se arăta în Cronica lui Ştefan cel Mare, scrisă probabil de un sas aflat la curtea voievodului.

În 1474, în urma altei incursiuni în Muntenia, Ştefan cel Mare ordonă un adevărat măcel asupra rromilor.

„În luna octombrie, în ziua întâia, plecă Ştefan vodă din nou în Muntenia, cu Basarab, cu oaste multă şi ajunse la o cetate ce se numeşte Teleajen şi prinse pe pârcălabi şi le tăie capul şi luă cu el mulţi ţigani, care erau acolo, şi puse să se taie mulţi dintre ţigani, încât sângeleprinse a curge din cetate. Şi dete foc cetăţii şi aşeză pe Basarab iarăşi domn în ţară şi îi dete ţara în stăpânire şi pedepsi pe mulţi boieri care nu-l ascultase” se arăta în Cronica lui Ştefan cel Mare.

Robii ţigani aduşi în Moldova au fost daţi mănăstirilor.

Vlad Ţepeş, salvator şi demon pentru rromi

Jehan de Wavrin, un cronicar burgund care a relatat luptele purtate de Vlad Ţepeş şi Ioan de Hunedoara împotriva otomanilor, scria despre cei 12.000 de ţigani pe care Vlad Ţepeş i-a adus în ţinuturile de la nordul Dunării, din Bulgaria, salvându-i din robia otomană.

„Apoi domnul român a cerut cardinalului şi seniorului de Wavrin să-i ajute să treacă pe aceşti creştini bulgari peste râul Dunării, până vor fi în ţara sa, pentru a-i scoate din robie. Şi le-au trebuit trei zile şi trei nopţi încheiate pentru a-i trece. Căci erau mai bine de 12.000 de oameni: bărbaţi, femei şi copii, fără a mai socoti lucrurile lor şi vitele. Şi ziceau cei care i-au văzut că erau oameni cam de acelaşi fel cum sunt ţiganii. Şi după ce au trecut de cealaltă parte a apei, domnul Ţării Româneşti s-a arătat foarte bucuros de a fi câştigat aşa de mult norod şi spunea că neamul bulgăresc avea oameni foarte viteji” scria Jehan de Wavrin.

Alte mărturii despre tratamentul la care au fost supuşi rromii de către Vlad Ţepeş sunt mult mai sumbre.

„El a prins un ţigan care a furat. Atunci veniră ceilalţi ţigani să-l roage pe Dracula de iertare. Atunci el grăi: «el trebuie spânzurat de voi». Şi ei răspunseră că nu le stă în obicei. Atunci Dracula vârî ţiganul într-un cazan să fiarbă şi ceilalţi ţigani trebuiră să-i mănânce carnea şi oasele” se arăta în Povestirile germane despre Ţepeş – Dracula, din secolul al XVI-lea.

O altă relatare înfiorătoare despre Vlad Ţepeş oferea detalii despre cum i-a silit pe romi să lupte împotriva turcilor.

„Au venit în ţara sa aproape 300 de ţigani. El luă trei din cei mai buni şi puse să-i prăjească. Pe aceştia ceilalţi trebuiră să-i mănânce şi grăi către ei: «Astfel trebuie să vă mâncaţi unul pe altul sau să porniţi împotriva turcilor». Ţiganii au fost mai bucuroşi să lupte cu turcii. Atunci el puse să îmbrace cai şi oameni în piei de vacă. Şi pe când ţiganii veniră către turci, caii turcilor s-au speriat de foşnetul pieilor de vacă şi o luară la goană către o apă. Atunci se înecară mulţi turci, astfel câştigară ţiganii lupta” informa autorul manuscrisului St. Gall.

Relatarea stârneşte controverse, unii istorici susţinând că povestirile fiind simple născociri, apărute după moartea voievodului muntean, în care acesta era diabolizat.

Şi alţi voievozi medievali au recrutat ostaşi din rândul rromilor.

Gabor Bethlen – principele rromilor

Gabriel Bethlen (1580 – 1629) a condus Transilvania timp de 16 ani şi a rămas unul dintre marile personalităţi din istoria românilor. Adversarii principelui transilvan îi spuneau însă „ţiganul”, din cauza tenului închis la culoare. Mai târziu, ţiganii ar fi împrumutat prenumele său, în semn de recunoştinţă, potrivit unor istorici. Cuvântul „gabor” are mai multe sensuri, printre care şi cel de „ţigan ungur”. În Transilvania, termenul este folosit pentru a denumi generic rromii. Există o legendă în tradiţia comunităţii care spune că romii, care aveau un statut social inferior, au fost eliberaţi de Gabor Bethlen. Principele le-a oferit şansa de a se dezvolta şi de a se integra în societatea epocii. În semn de recunoştinţă, aceştia au preluat numele de gabori de la prenumele principelui.

În Transilvania acelor vremuri, ţiganii reprezentau o comunitate destul de numeroasă, alături de români, ungari, secui, saşi şi polonezi. Erau folosiţi ca robi pe moşiile nobililor şi la spălarea aurului din râuri. (Va urma)

LUCIAN DIMITRU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: