Documentar

Institutul „Bucovina” – 30 de ani de activitate

Institutul Bucovina by Doru Cusiac

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de existenţă a Institutului „Bucovina” al Academiei Române din Rădăuţi. Această instituţie academică, dedicată cercetării istoriei Bucovinei, s-a înfiinţat, cu denumirea Centrul de Studii „Bucovina”, în 6 septembrie 1992, în adunarea solemnă a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), instituţie bucovineană de prestigiu fondată în 1862 şi reactivată în 1990. La acest eveniment au participat personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Menirea acestei instituţii era „de a umple un gol foarte mare, de o generaţie şi ceva” în cercetarea istoriei Bucovinei (acad. Radu Grigorovici) şi de a promova „valorile culturii şi civilizaţiei de aici, respectând adevărul prin cercetări fundamentale, concepute într-o viziune nouă, modernă”, cu sprijinul Filialei Iaşi a Academiei Române şi al altor instituţii de cercetare (acad. Cristofor Simionescu).

Hotărârea Guvernului României nr. 702/14 decembrie 1993 oficializează înfiinţarea Centrului, sub denumirea de Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, cu sediul la Rădăuţi, funcţionând în subordinea Academiei Române, ca unitate de cercetare fundamentală şi avansată, având ca obiect de activitate elaborarea de studii privind istoria şi cultura Bucovinei. Hotărârea de Guvern nr. 743/24 decembrie 1993 stabileşte organizarea institutului pe posturi finanţate şi compartimente. Centrul de Studii „Bucovina” a funcţionat în subordinea Filialei Iaşi a Academiei Române cu 8 posturi, având în componenţă următoarele secţii: istorie; istorie literară, etnografie şi folclor; geografie-geologie-resurse; biologie-ecologie-turism; lingvistică; studii economice complexe; istoria artelor şi mentalităţilor. Director al instituţiei a fost desemnat, prin concurs, cercet. şt. dr. Dimitrie Vatamaniuc, reputat eminescolog, originar din Suceviţa.

La data înfiinţării Centrului de Studii „Bucovina” funcţionau alte două institute care cercetau istoria şi cultura Bucovinei, fiecare dintre ele cu o viziune proprie asupra provinciei: Bukowina Institut din Augsburg (1988) şi Centrul Bucovinean de pe lângă Universitatea Naţională „Iurii Fedkovych” din Cernăuţi (1992), cu care instituţia de la Rădăuţi a stabilit relaţii de colaborare concretizate în organizarea unor reuniuni ştiinţifice internaţionale. În aceste condiţii, constituirea instituţiei rădăuţene sub egida Academiei Române era o replică românească la preocupările privitoare la Bucovina.

Anul 2007 a adus schimbări importante în ceea ce priveşte statutul Centrului de Studii „Bucovina”. Prin Hotărârea de Guvern nr. 102/31 ianuarie 2007, instituţia obţine personalitate juridică şi funcţionează sub denumirea de Institutul „Bucovina”, „unitate de cercetare fundamentală şi de cercetări avansate”, aflată în subordonarea directă a Academiei Române, având ca obiect de activitate „elaborarea de studii şi cercetări asupra istoriei şi culturii Bucovinei, prin secţiile proprii de istorie, literatură, folclor şi ştiinţele naturii, precum şi prin dezvoltarea parteneriatului şi colaborării interne şi internaţionale”, cu un număr maxim de 10 posturi, inclusiv directorul.

Institutul îşi desfăşoară activitatea la Rădăuţi, într-un imobil administrat de Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, pe bază de contract de închiriere. Din colectivul instituţiei fac parte: dr. Marian Olaru – director; dr. Rodica Jugrin – secretar ştiinţific; dr. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, dr. Harieta Mareci-Sabol, drd. Elena Pascaniuc, dr. Ştefan Purici, dr. Ovidiu Bâtă, dr. Carol-Alexandru Mohr, dr. Cristian-Alexandru Boghian, Liliana-Carmen Cusiac (contabil-şef) şi Raluca-Irina Muscă (bibliotecar şi cu atribuţii de secretariat). Alături de aceştia, de-a lungul timpului şi-au desfăşurat activitatea în institut: Vasile I. Schipor – secretar ştiinţific (1995–2018) şi secretar de redacţie al periodicului „Analele Bucovinei” (1994–2018), Dragoş Cusiac, Georgeta Istrătoaie, Liliana Arancuteanu, Sorin Trelea, Mariana Pâslaru, Iulia Brânză.

Având ca obiect de activitate „aprofundarea şi extinderea cercetărilor ştiinţifice consacrate Bucovinei”, Institutul „Bucovina” derulează proiecte multianuale de cercetare ştiinţifică în cadrul a două mari programe: „Documenta Bucovinae Historica” şi „Bucovina şi bucovinenii în istorie”.

Încă din anul înfiinţării sale, Centrul de Studii „Bucovina” şi-a asumat, în colaborare cu un colectiv compus din profesori din centrele universitare importante ale ţării, cercetători, membri ai Academiei Române, elaborarea „Enciclopediei Bucovinei”, organizată în zece volume, un proiect amplu, întocmit în 1990 la iniţiativa Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Deoarece acest proiect nu s-a materializat, conducerea Academiei Române a hotărât editarea unei publicaţii semestriale care, prin structură, să abordeze domeniile de cercetare propuse în proiectul „Enciclopediei” şi să răspundă exigenţelor publicisticii ştiinţifice academice. Revista „Analele Bucovinei” apare din anul 1994 şi se tipăreşte la Bucureşti, la Editura Academiei Române. Periodicul publică studii, articole, documentare, cronici, recenzii, cu o tematică diversă privitoare la istoria Bucovinei, semnate de academicieni, profesori universitari, cercetători, profesori, învăţători, muzeografi, arhivişti, preoţi din ţară şi străinătate. De-a lungul celor 29 de ani de apariţie neîntreruptă, periodicul „Analele Bucovinei” s-a impus în viaţa ştiinţifică naţională şi internaţională, punând în circulaţie subiecte mai puţin cunoscute sau controversate privitoare la istoria provinciei şi propunând noi direcţii de cercetare a acesteia. Revista este indexată CEEOL (din 2018) şi BDD (din anul 2022).

În anul 1996, Centrul de Studii “ Bucovina” a fondat Colecţia “ Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii”, hotărând să publice lucrări de referinţă din domeniul istoriei şi culturii Bucovinei. În această colecţie au apărut până acum până acum 52 de lucrări – sinteze, monografii, colecţii de documente, ediţii noi ale unor contribuţii valoroase privind Bucovina istorică. Începând cu anul 2015 s-au deschis seriile „Documente”, „Studii monografice” şi „Instrumente de lucru”.

Începând cu anul 1993, Centrul de Studii „Bucovina” a organizat sesiuni anuale proprii de referate şi comunicări ştiinţifice. Acestea s-au desfăşurat, la început, în cadrul manifestărilor „Zilele academice ieşene” şi s-au constituit în „adevărate evenimente culturale, pledoarii consecvente în favoarea comunicării despovărate de stereotipuri şi clişee, animate de spiritul academic al cercetării ştiinţifice prin care trecutul şi prezentul pot influenţa istoria viitorului” (Vasile I. Schipor). Tematica sesiunilor anuale, la care au participat, alături de cercetătorii rădăuţeni, mentorii institutului şi oamenii de cultură din ţară şi străinătate, este legată de temele de cercetare, precum şi de evenimentele culturale importante din anul respectiv. Majoritatea comunicărilor prezentate la aceste reuniuni ştiinţifice au fost publicate în „Analele Bucovinei”.

Centrul de Studii „Bucovina” a organizat trei mari conferinţe ştiinţifice internaţionale (în anii 1996, 2000 şi 2002), importante din punctul de vedere al stabilirii unui parteneriat ştiinţific cu institutele similare de la Augsburg şi Cernăuţi. Documentele comune adoptate cu ocazia desfăşurării acestor reuniuni tripartite au subliniat importanţa colaborării dintre cele trei institute şi necesitatea realizării unor întruniri periodice a cercetătorilor de la Cernăuţi, Rădăuţi şi Augsburg, „în vederea apropierii punctelor de vedere şi realizarea unor publicaţii comune” (Marian Olaru). Lucrările acestor reuniuni ştiinţifice au fost apreciate ca fiind „o oază în care se discută europenismul din perspectiva trecutului, a prezentului şi a viitorului” (acad. Gheorghe Platon), formulându-se concluzia că „trebuie să învăţăm […] prezentarea cu exactitate şi obiectivitate a faptului istoric, refuzul manipulării istoriei respingerea intoleranţei şi extremismului, soluţii adecvate în construirea unei Europe unite, capabile să prevină şi să gestioneze conflictele” (Vasile I. Schipor).

Încă de la fondarea sa, Centrul de Studii „Bucovina” a fost preocupat de stabilirea unor legături de cooperare ştiinţifică cu personalităţi ale vieţii ştiinţifice sau instituţii din ţară şi străinătate. Amintim aici de colaborările cu Horst Fassel (Institutul de Geografie pentru Estul Europei, Tübingen), Rudolf Wagner, autor al unei istorii a Bucovinei, Erich Beck, autorul „Bibliografiei Bucovinei”, apărută în mai multe volume, Kazimerz Feleszko (Institutul de Filologie al Universităţii din Varşovia), Helmuth Frisch (Universitatea din Bochum) ş.a. A înfiinţat la Rădăuţi o filială a Asociaţiei „Uniunea pentru Europa din România” (condusă de Dimitrie Vatamaniuc), a colaborat cu Institutul de Geografie pentru Estul Europei de la Tübingen şi cu Biblioteca Naţională din Viena (cercetători de la Rădăuţi au participat la cursuri de informare şi documentare în biblioteconomie). Institutul „Bucovina” a participat la câteva proiecte interne şi internaţionale. Alături de Bukowina-Institut (Germania) şi Comitetul pentru Probleme ale Tineretului şi Sportului (Ucraina), a participat la proiectul de parteneriat regional între Regiunea Schwaben, Bucovina de Nord şi Bucovina de Sud (Triunghiul european Schwaben – Cernăuţi – Suceava). De asemenea, cercetători ai Institutului „Bucovina” au participat la câteva proiecte colective de cercetare: Grantul Academiei Române (1999) – „Dicţionarul literaturii române din Bucovina”; Grantul CNCSIS (nr. 1290/2005) – „Românii din afara graniţelor ţării în contextul integrării euroatlantice şi europene a României. Cazul comunităţilor româneşti din Ucraina (1945–2007)”. Institutul “ Bucovina” a fost membru al consorţiului de proiect „PORT Cultural: PORTofoliu de instrumente inovative pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale cu potenţial turistic, prin valorificarea elementelor de patrimoniu şi identitate culturală (PORT Cultural) (2018–2021)”, proiect finalizat cu publicarea albumului „Case tradiţionale din Bucovina”, Suceava, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, 2020.

Institutul „Bucovina” a stabilit acorduri de colaborare ştiinţifică, în vederea realizării unor proiecte cu: BukowinaInstitut din Augsburg (Germania), universităţile din Suceava, Cernăuţi şi Chişinău, Arhivele Statului din Regiunea Cernăuţi (Ucraina), Arhivele Statului din Viena (Austria), Direcţia Judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” (Iaşi), Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Muzeul de Istorie şi Cultură a Evreilor Bucovinei din Cernăuţi.

Biblioteca Institutului „Bucovina”, constituită în 1996, prin transferarea Fondului documentar german al Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” (8.146 de unităţi de bibliotecă: cărţi de interes ştiinţific, cărţi vechi şi rare, cărţi cu dedicaţie, enciclopedii, dicţionare, periodice româneşti şi germane) cuprinde peste 15 900 de unităţi – cărţi şi periodice, obţinute prin transfer, schimb interbibliotecar, donaţii şi achiziţie.

 Evoluţia şi orientarea centrului academic de la Rădăuţi spre „o cultură a dezvoltării durabile” (Vasile I. Schipor) şi transformarea acestuia într-o instituţie de prestigiu în rândul institutelor Academiei Române nu ar fi fost posibilă fără sprijinul mentorilor, al directorilor fondatori şi implicarea colectivului în realizarea obiectivelor ştiinţifice propuse. Amintim în acest context contribuţia acad. Radu Grigorovici (1911–2008) care, în calitate de vicepreşedinte al Academiei Române, a sprijinit iniţiativa Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina de înfiinţare a unui centru academic la Rădăuţi, participând, de-a lungul unui deceniu, la viaţa ştiinţifică a provinciei. Dimitrie Vatamaniuc (1920–2018), reputat eminescolog, membru de onoare al Academiei Române (2001), directorul instituţiei în perioada 1992–2007 şi cercetător onorific al acesteia din 2007, redactorul-şef al publicaţiei „Analele Bucovinei” (1994–2018) a contribuit la renaşterea activităţii de cercetare ştiinţifică, fiind un model de „cărturar dedicat modelului paideic de formare a unor generaţii noi de cercetători” (Vasile I. Schipor). În calitate de secretar ştiinţific (1995–2018) şi secretar de redacţie al periodicului „Analele Bucovinei” (1994–2018), Vasile I. Schipor, „figură emblematică” a instituţiei (acad. Radu Grigorovici), „cu o devoţiune rară pentru Bucovina” (Constantin Hrehor), căreia i-a dedicat valoroase lucrări (volume de autor, studii, articole, documentare, recenzii, cronici), a contribuit la procesul de modernizare instituţională şi stimularea cercetării ştiinţifice competitive. În spiritul ideilor programatice susţinute de predecesori săi, actualul director al institutului, Marian Olaru, promovează o politică a cercetării ştiinţifice bazată pe rigoare şi respectarea adevărului istoric, prin implementarea unor noi direcţii de investigare a trecutului Bucovinei, cu accent pe valorificarea documentelor de arhivă din ţară şi străinătate şi implicarea instituţiei în proiecte de nivel naţional şi internaţional.

Urmând direcţiile de activitate stabilite la fondarea sa, Institutul „Bucovina” al Academiei Române s-a impus, de-a lungul celor 30 de ani de activitate, în viaţa ştiinţifică academică prin cercetarea sistematică a problematicii Bucovinei istorice, ale cărei rezultate sunt valorificate în publicaţia „Analele Bucovinei”, în lucrările apărute în colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” sau la reuniunile ştiinţifice interne şi internaţionale.

Acestei aniversări, cu semnificaţie deosebită pentru viaţa culturală a Bucovinei, îi va fi dedicată conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina – cultură şi spiritualitate europeană. 30 de ani de la înfiinţarea Institutului ,«Bucovina»”, la care vor participa academicieni, profesori universitari, cercetători, profesori, muzeografi din ţară şi străinătate. Aceasta se va desfăşura la Rădăuţi, în perioada 6 – 7 octombrie 2022.

RODICA JUGRIN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: