Simpozionul Naţional „Moştenirea Muşatină. Credinţă – Cultură – Istorie” a ajuns la final

Ultima zi a evenimentului prilejuit de împlinirea a 500 de ani de la Sfinţirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, 17 septembrie 2022, a încununat în chip deosebit strădania celor care, prin sesiunile de comunicări ştiinţifice dedicate celei mai importante dinastii domnitoare a Moldovei, au adus la lumină o parte dintre cele mai însemnate aspecte ale moştenirii cultural-istorice şi religioase pe care aceasta ne-a dăruit-o prin monumentele şi obiectele de patrimoniu, dar mai ales prin acţiunile de apărare a credinţei şi a valorilor creştin-ortodoxe româneşti.

Vizita documentară în care participanţii au păşit pe urmele muşatinilor, observând şi analizând o parte dintre ctitoriile acestora, s-a încheiat la Mănăstirea Putna cu Parastasul voievozilor Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă, ctitorii bisericii care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi în care se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, grabnic ajutător şi mare făcător de minuni.

Cetatea Sucevei a fost în zilele de 15-17 septembrie, gazda Simpozionului Naţional „Moştenirea Muşatină. Credinţă – Cultură – Istorie”, proiect iniţiat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, desfăşurat în parteneriat cu Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi organizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, sub Patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

Reprezentanţi ai spaţiului cultural românesc, teologi, istorici, filologi, arheologi şi nu numai s-au reunit, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în Aula Magna a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava pentru a expune noi aspecte legate de felul în care Moştenirea Muşatină îşi face simţită prezenţa şi în zilele noastre, atât prin sfintele locaşuri, cât şi prin credinţa a cărei flacără a rămas vie încă din secolul al XIV-lea.

Auditoriul, format din delegaţi ai Centrului Eparhial Suceava, reprezentanţi ai autorităţilor locale, cadre didactice, studenţi şi elevi seminarişti, precum şi stareţi şi stareţe ai mănăstirilor bucovinene, s-au bucurat de prezentările unor lucrări deosebite, care au abordat tematici diverse, menite să surprindă cât mai mult din rolul pe care Muşatinii, între care Bogdan I, Alexandru cel Bun, Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bogdan al III-lea, Ştefăniţă Vodă, Petru Rareş şi nu numai, l-au avut în istoria, cultura şi credinţa neamului nostru.

Dacă în ziua anterioară lucrările ştiinţifice au avut drept temă predominantă iconografia ctitoriilor muşatine şi lucrările de restaurare ale Bisericii „Sfântul Ilie” Şcheia, cea de-a treia zi a simpozionului a început cu o vizită de documentare la câteva dintre cele mai importante aşezăminte monahale ctitorite de membri ai dinastiei muşatine, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” – Mănăstirea Bogdana, prima necropolă muşatină, şi Mănăstirea Putna, Ierusalimul neamului românesc, unde îşi doarme somnul de veci Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

În desfăşurătorul zilei, un moment important l-a constituit pomenirea domnilor Bogdan al III-lea şi Ştefăniţă Vodă, ctitorii Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Slujba Parastasului a fost săvârşită de un sobor de clerici format din conferenţiari ai simpozionului, sub protia Preasfinţitului Părinte Damaschin Dorneanul.

Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna.

La finalul slujbei, ierarhul a rostit un cuvânt de învăţătură în cadrul căruia a adus în atenţie faptul că, în pofida luminii pe care cei plecaţi la Domnul o lasă în urma lor, sufletele acestora au nevoie de rugăciune continuă, cu atât mai mult cu cât ei au ctitorit sfinte locaşuri care dăinuie până astăzi. Preasfinţia Sa a rememorat o parte dintre evenimentele importante din viaţa voievozilor, subliniind grija nu numai pentru strămoşi, cât mai ales grija pentru generaţiile viitoare.

„De aceea sunt pomeniţi ctitorii, voievozii mai ales, în bisericile pe care le-au ctitorit, pentru că ei au ştiut că au nevoie de rugători pentru sufletele lor. Şi-am săvârşit această slujbă de pomenire nu la Suceava, deşi acolo este Catedrala pe care au ctitorit-o, unde sunt în fiecare zi pomeniţi drept ctitori, ci aici la Putna, pentru că aici sunt mormintele lor. Aici a ales Sfântul Ştefan să aştepte glasul trâmbiţei celei de apoi, împreună cu familia sa. Dar nu doar pentru asta. Facem pomenirea lor aici, la Putna, pentru că asta am învăţat de la Măria Sa, de la Voievodul Ştefan. El s-a preocupat dinadins pentru statornicirea şi continuitatea unei memorii dinastice. (…) El nu s-a preocupat doar de cei de dinainte, ci s-a gândit şi la cei de după el. Şi de aceea, una din primele sale griji, atunci când a fost rânduit de Domnul să fie Domn al Moldovei, a fost să găsească şi să construiască un loc memorie, cum s-a spus, şi să zidească o necropolă domnească atât pentru el şi pentru soţia, cât şi pentru fiii săi, pentru urmaşii săi direcţi. Şi, de aceea, din respect faţă de tatăl, respectiv faţă de bunicul său, şi Bogdan III-lea Voievod şi Ştefăniţă n-au ales să fie îngropaţi în ctitoria lor de la Suceava, în Biserica Mitropolitană atunci, ci aici, la Putna, în pridvor, de-a dreapta şi de-a stânga.”

Simpozionul dedicat Moştenirii Muşatine s-a încheiat cu vizitarea Muzeului Mănăstirii Putna.

Evenimentele aniversare dedicate Anului Jubileu, desfăşurate cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfinţirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, vor continua cu expoziţia „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial” care va avea loc la Biblioteca Naţională a României în data 27 septembrie 2022.

Călătorind în timp, în vremea domnilor Ţării Moldovei, privitorul pelerin se va întâlni, prin culoare şi compoziţie, cu momente impresionante din viaţa marelui mucenic, primind astfel darul Sfântul Ioan. În cadrul expoziţiei vor putea fi admirate fresce cu reprezentări ale Sfântului în pictura mănăstirilor Dobrovăţ, Arbore, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ, Dragomirna, precum şi din Paraclisul turnului clopotniţă al Mănăstirii Bistriţa – Neamţ, din Catedrala Arhiepiscopală – Roman, din Biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava şi, nu în ultimul rând, cu ilustrări ale vieţii sale din Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. În cadrul evenimentului va avea loc şi un concert de muzică psaltică susţinut de Grupul „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.

IRINA URSACHI, ArhiepiscopiaSucevei.ro

Foto: Protos. TIMOTEI TIRON, Mănăstirea Putna

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: