Pictorul Tiberiu Moruz cu Doamnele şi Domniţele Moruz

Un eveniment plastic a zguduit afectiv Suceava la amiaza zilei de marţi, 13 septembrie 2022: retrospectiva Tiberiu Moruz (1941-1990).

În ciuda unui spaţiu necorespunzător, a absenţei unui microfon, amândouă permiţând ca glasurile vizitatorilor intrând pe uşa de la parter să răzbată până în foaierul vernisajului de la primul etaj şi a imposibilităţii lansării albumului dedicat pictorului, inaugurarea expoziţiei a fost memorabilă. O precizare totuşi se impune, Muzeul Naţional al Bucovinei nu este vinovat pentru inconvenientul spaţiului şi al nelansării albumului, dimpotrivă, reprezentanţii săi implicaţi în organizarea manifestării s-au străduit să găsească o soluţie care să permită desfăşurarea acesteia în prezenţa fiicei artistului şi a familiei ei venite din Canada, după 18 ani de la plecarea la celălalt capăt al lumii.

De la un alt capăt, dar al timpului, deşi nu este vorba decât de perioada pandemiei, a părut a fi venit la vernisajul Retrospectivei Tiberiu Moruz o mulţime impresionantă de colegi de breaslă, de intelectuali ai urbei şi judeţului, pe care nu i-am mai văzut la un astfel de eveniment, deşi expoziţiile au continuat fără pauză şi la Galeria „Ion Irimescu”, şi în galeriile Muzeului Naţional al Bucovinei. Astfel, ne-am bucurat să-i revedem pe artiştii plastici Marcela Larionescu, de la Rădăuţi, şi Gabrel Baban, de la Fălticeni, Eugenia Goraş, de la Suceava, să le reîntâlnim pe profesoarele Ileana Paranici şi Jana Horga, pe matematiciana Gabriela Drişcu şi atâţia, atâţia alţii.

Deoarece amintirile mele despre pictorul Tiberiu Moruz – o siluetă melancolică în peisajul de atunci al Sucevei – şi creaţia sa în expoziţii – de distinct rafinament artistic – ţin de anii 80 ai secolului XX, nu pot să nu-l asociez acelei vremi. Când în atelierele Sucevei lucrau cu talent, pasiune şi deplinătate a forţelor artistice Mircea V. Hrişcă, Ion Carp-Fluerici, Dumitru Rusu, Adrian Bocancea, Ileana Bardă, Mărioara Corduban-Pruteanu, Veronica Gridinoc, Mircea Dăneasa, Lucia Puşcaşu, Puşa Pîslaru-Ionescu, Virgiliu Parghel, iar vernisajele din fosta galerie de artă îi aduceau în zona natală, cu entuziasmul tinereţii, pe pictorii Octavian Vişan, Ion Grigore, Elena Greculesi, Costin Neamţu, pe Dimitrie Gavrilean, Liviu Suhar, Ilie Boca, pe criticul de artă Mihai Drişcu, preschimbându-le în mari sărbători, marcate de schimburi de idei, de aprecieri, observaţii, împărtăşiri de experienţe profesionale. Cu Tiberiu Moruz permanent la înălţimea lor. Ani înfloritori, puternic creativi în Suceava artelor plastice, potenţaţi de festivalul-concurs „Voroneţiana”, aflat în acei ani 80 ai secolului XX la maxima sa înflorire, la maximul său prestigiu, când privirile unor importanţi plasticieni din ţara întreagă se îndreptau visători spre Muzeul Bucovinei de atunci, locul spre care zburau păsările albe ale coletelor poştale cu lucrările lor sau pe ale cărei trepte urcau unii dintre participanţi, dornici să-şi pună personal, în desăvârşită siguranţă, rodul trudei în mâinile Alexandrinei Ignat. Cum trebuie să o fi făcut şi Tiberiu Moruz, laureat al acestuia în 1985. Dificilii ani 80 pentru toţi, au reprezentat o epocă fastă a artelor plastice în Suceava, iar, prea devreme plecat dintre noi, Tiberiu Moruz a fost unul din valoroşii săi protagonişti, o figură luminoasă, ca şi astrul care poleieşte iernile sale. Astfel rămâne şi în portretul critic pe care i-l face istoricul de artă Valentin Ciucă în lucrarea sa de referinţă, „Un secol de arte frumoase în Bucovina”, Editura Muşatinii, 2005, Suceava, din care spaţiul nu ne permite să cităm decât parţial: „Disponibilităţile artistice semnificative fac din arta lui Tiberiu Moruz un model de conştiinţă artistică, unde se întâlnesc exigenţele estetice cu o impecabilă tehnică de rezolvare a suprafeţei. Amplitudinea imaginaţiei se nutreşte din sevele vitale ale realului, perceput doar ca o ipoteză de lucru. (…) În fapt, impulsurile realului declanşează fantezii cromatice susţinute de fervoarea intelectuală a unui spirit cultivat şi deschis către orizonturile reflexivului”.

Publicul numeros de la vernisaj a reunit colegi, prieteni şi admiratori ai pictorului, dar şi ai artistelor plastice Viorica-Ana Moruz, soţia, Codruţa Ionescu-Moruz şi Oana Chilariu-Moruz, fiicele, care prin prezenţa pe simezele expoziţiilor pictorilor suceveni – necontenită a Vioricăi Moruz, frecventă a Codruţei Ionescu-Moruz până la stabilirea în Canada şi iarăşi frecventă a Oanei Chilariu-Moruz, odată cu intrarea sa în viaţa plastică -, precum şi prin rezonanţa numelui Moruz păstrat în semnarea creaţiilor lor, au hrănit de asemenea memoria lui Tiberiu Moruz şi sentimentul unei moşteniri nerisipite şi, deopotrivă, înnoite.

O asemenea dinastie artistică este rară, iar dacă Doamnelor Moruz le alăturăm (şi este obligatoriu să o facem!) şi Domniţele Moruz, Natalia Ionescu-Moruz, absolventă de Arte şi Design în Canada, şi Sofia Chilariu-Moruz, elevă la profilul plastic al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, realizăm că este vorba chiar de o familie unicat, şi în Bucovina, şi poate nu numai.

Cu toate acestea, în lumea artiştilor plastici suceveni nu este cazul singular al unei vocaţii moştenite, încurajate, cultivate: Călin Baban, fiul pictorului Gabrel Baban, Ioana Rusu-Sadovei, fiica pictoriţei Camelia Sadovei, au ales aceeaşi cale grea a pasiunii îmbogăţitoare doar spiritual, intelectual, sufleteşte, urmate în vremuri adverse. Nu pot de altfel să nu o pomenesc şi pe Ana Creangă, fiica artiştilor plastici Oana Ruxandra Hrişcă şi Cristi Creangă şi nepoata lui Mircea V. Hrişcă, proaspătă studentă la două din facultăţile Conservatorului bucureştean, dar deja cu lucrări şi expoziţii de arte plastice la activ.

Cu îmbrăţişări, sărutări, flori, cu ochii când la compoziţiile, peisajele, portretele, grafica lui Tiberiu Moruz, când la Doamnele şi Domniţele Moruz, într-o larmă plăcută de inimi deschise, de lacrimi, sărutări, suspine şi exclamaţii de bucurie, de frânturi de evocări şi fotografii împreună cu moştenitoarele artistului, vernisajul şi-a avut şi tradiţionalele intervenţii ascultate interesată şi respectuoasă tăcere. Cu mulţumirile adresate soţiei pictorului pentru organizarea retrospectivei şi publicului pentru impresionanta prezenţă şi cu anunţul lansării albumului la sfârşitul lui octombrie, la închiderea expoziţie – dr. Ion Mareş, director adjunct al Muzeului Naţional al Bucovinei. Cu o trimitere la proiectul instituţiei de readucere în atenţia publicului sucevean şi în atenţia breslei, criticilor şi iubitorilor de artă a unor artişti bucovineni de valoare insuficient cunoscuţi şi cu o meditaţie asupra destinului artistului în societate şi a destinului lui Tiberiu Moruz, un „artist complet”, cu un „discurs curajos”, cu creaţii fără compromisuri – pr. dr. Gabriel Herea, şeful Biroului de Artă al Muzeului Naţional al Bucovinei.

În continuare, a luat cuvântul artista plastică Lucia Puşcaşu. A vorbit cu delicateţe despre om şi competent despre creaţia sa, despre stilul său personal – cu dublul atu, al perceperii creaţiei artistice mediate de propria trăire creativă şi al bunei cunoaşteri în liniile sale esenţiale a operei lui Tiberiu Moruz. Cunoaştere sporită în ani de ipostaza sa de curator al expoziţiei consacrate artiştilor plecaţi la data lansării volumului „Un secol de arte frumoase în Bucovina” – Ileana Bardă, Dimitrie Loghin, Ion Carp-Fluerici, Mărioara Pruteanu-Corduban, Mircea V. Hrişcă şi Tiberiu Moruz, de coordonarea lucrării „Anuala 2013. Cu o privire retrospectivă de la fondarea Cenaclului U.A.P. Suceava (1970)” şi de pregătirea comentariilor publice asupra picturilor lui Tiberiu Moruz, readuse în lumina unor expoziţii tematice sau cu prilejul comemorării unui buchet, unui mănunchi de ani de la naşterea ori de la stingerea sa din viaţă în ianuarie. Bună cunoaştere care n-a împiedicat-o să-şi exprime surpriza descoperirii pe simezele retrospectivei a unor lucrări în culori de apă pe care nu i le ştia, dovadă că orice creaţie complex îşi are necunoscutele sale. În încheiere, a elogiat-o pe colega şi prietena Viorica-Ana Moruz, care, deşi întotdeauna cu grijă întâi pentru soţ, fiice şi pentru numeroşii elevi, nu a renunţat la valorificarea talentului său, la prezenţa în anualele Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici, în expoziţii de grup şi personale.

Fericită să-şi aibă fiicele, nepoatele şi ginerii alături la acest atât de dorit şi de aşteptat vernisaj al retrospectivei soţului, Viorica-Ana Moruz a lăsat ca graiul sufletului să-i însorească, să-i lumineze chipul şi să-i înroureze ochii: „Îmi pare rău că Tiberiu s-a dus atât de devreme şi nu a terminat ce a început”. Ca şi Anca Parghel, a oftat, primii doi artişti liber-profesionişti ai Sucevei. Fiecare, a adăugat, cu încă multe de spus în arta sa. Şi a mai mărturisit că o alină întâlnirile cu oamenii care l-au cunoscut, i-l pomenesc, nu-l uită.

Şi Oana Chilariu-Moruz, mezina (avea doar 11 ani la dispariţia părintelui), cu acea siguranţă şi adâncime cu care viaţa îşi gravează oamenii şi întâmplările în memoria copiilor, ni l-a adus înaintea noastră pe tatăl şi pictorul Tiberiu Moruz, a cărui artă se află nu doar pe simezele retrospectivei, ci şi în albumul care va fi lansat la încheierea acesteia, album posibil de achiziţionat încă de pe acum de la Muzeu.

Foşti prieteni, admiratori, colegi, Corneliu Pârâu, Elena-Brânduşa Steiciuc, Florina Matran au împărtăşit la rându-le amintiri personale, care dacă nu au reuşit să fie urmărite de toţi participanţii (mulţi antrenaţi deja în cercuri mai mici de astfel de rememorări) au ajuns până la Doamnele şi Domniţele Moruz, mărind şi intensificându-le emoţiile cu care au trăit această întâlnire peste timp şi geografii. Emoţii care s-au transmis în valuri sub ochii enigmatici din autoportretul lui Tiberiu Moruz şi sub cei veşnic tineri din portretul soţiei, până au cuprins vernisajul ca o ploaie bună sufletul ars de dor.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: