Nefiind găsită o altă variantă de preluare

Primarul Ion Lungu avansează o soluţie radicală: naţionalizarea Casei de Cultură!

> „Casele de cultură ar trebui naţionalizate de Guvernul României, altfel ne învârtim în jurul cozii” arată şeful municipalităţii > Este tatonată o asociere în participaţiune însă, după ce primăria va face investiţii, acestea ar rămâne în patrimoniul Casei de Cultură

Specialiştii Direcţiei Juridice a Primăriei Municipiului Suceava analizează posibilitatea perfectării unui contract de asociere în participaţiune cu Casa de Cultură.

Primarul Ion Lungu subliniază că „este o problemă delicată, care nu mai suferă amânare”, reprezentativul obiectiv din centrul Sucevei necesitând finanţare pentru întreţinere şi reparaţii.

În baza prevederilor contractuale, Primăria Suceava ar putea suporta contravaloarea investiţiilor necesare, Casa de Cultură urmând a asigura accesul gratuit la spaţiile în cauză, în mod special la sala de spectacole. Pe de altă parte, potrivit juriştilor, această formă de asociere este deosebit de sensibilă din punct de vedere legal întrucât, la încetarea contractului „investiţiile vor rămâne în patrimoniul Casei de Cultură”.

„Este la limita legii, pentru că mergem, investim acolo, dar noi nu avem niciun avantaj. Ni se pune la dispoziţie gratuit sala spectacole, să organizăm activităţi culturale acolo, însă, în măsura în care această colaborare se încheie, contractul expirând, investiţiile făcute rămân în proprietatea Casei de Cultură” arată şeful executivului local.

Ion Lungu spune că, la întâlnirile Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), în jur de 30 de primari au ridicat problema preluării caselor de cultură. Aceştia au căzut de acord că guvernul ar trebui să le dea fie în administrarea primăriilor, fie a consiliilor judeţene. Pentru a face „front comun” şi a determina guvernul să aprobe transferul, Ion Lungu a avut discuţii şi cu responsabili ai Ordinului Arhitecţilor din România, Casa de Cultură din Suceava fiind „o clădire deosebită din punct de vedere arhitectural”.

În cazul în care toate acestea nu-şi vor găsi materializare, şeful municipalităţii sucevene nu ezită să avanseze şi o soluţie radicală: naţionalizarea caselor de cultură! „Spun un cuvânt care, poate, nu este la locul lui. Nu există altă soluţie: casele de cultură ar trebui naţionalizate de Guvernul României, altfel ne învârtim în jurul cozii… Pentru că trebuie să-i despăgubim pe cei de la sindicate… şi o vom mai ţine tot aşa încă 20 de ani. La Casa de Cultură sunt patru confederaţii sindicale şi nu am reuşit să ajungem niciodată la capăt cu acestea” a conchis Ion Lungu.

Tratative pe marginea transferării obiectivului amintit către Primăria Suceava se poartă de mai multă vreme. Parteneri de discuţii au fost inclusiv reprezentanţii celor patru confederaţii sindicale, Casa de Cultură fiind moştenită de acestea de la Uniunea Generală a Sindicatelor din România, structură de dinainte de 1989.

Clădirea Casei de Cultură a municipiului Suceava a fost construită începând cu anul 1965, fiind inaugurată în 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput, la vremea respectivă, într-o manieră modernă. În anul 1973, pe o faţadă laterală a clădirii, fost plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI