Fără limite

…Parcă n-am şti!? De la o vreme sunt la modă (şi) pozele făcute în lanul de grâu, de rapiţă, de levănţică, de porumb… Drept să zic, frumoase poze. Poate că fix în acest scop, aflăm că, recent, nişte tineri au intrat pe tarlaua cu porumb a unui proprietar din Dolhasca şi… Pozele ca pozele, dar a dat peste ei proprietarul, găsind el, proprietarul, şi nişte ştiuleţi rupţi/căzuţi la pământ. Mai aflăm că tinerii fotoamatori şi fotogenici în porumb au dat să se apere cu toată arta cum că ei au intrat în la-nul omului doar de dragul artei fotografice şi nicidecum din alte motive. Şi parcă i-ai putea lesne contrazice?… Dar se vede treaba că şi ei, ca şi alţii ca ei (fie puri admiratori ai naturii, pădurii ori ai agriculturii, fie culegători de ciuperci, vreascuri, plante medicinale etc., fie prinzători de gâze şi fluturi etc.) pierd oarece din vedere. Poate că şi un cinstit artist fotograf amator s-ar simţi cel puţin deranjat dacă un alt cinstit artist fotograf amator i-ar călca proprietatea (doar) pentru a-i poza frumuseţile. Şi încă mai deranjat dacă… musafirii nepoftiţi s-ar arăta, fără să întrebe, dornici să-l ajute la culesul recoltei; de porumb, de barabule, de ce-o fi. Mde, s-ar mai putea zice că de ce stăpânii nu-şi delimitează clar proprietăţile şi nu postează avertismente gen „Proprietate privată”. Însă chiar şi fără răspuns de-ar rămâne o aşa întrebare, înţelesul rămâne că nu-i cazul să calci pe locul nu-ştiu-cui odată ce ştii că nu-i al bunicii, uncheşului ori prietenului care, poate şi neîntrebat, ar fi bucuros să-ţi ofere decorul pentru care-ţi va acorda like poporul.