Scurt istoric al breslei cizmarilor din Suceava şi al legăturilor acesteia cu Biserica Adormirea Maicii Domnului, redevenită Mănăstirea Iţcani

Biserica Adormirea Maicii Domnului, astăzi Mănăstirea Iţcani, din strada Nicolae Labiş, are trei hramuri: la 15 august – hramul propriu-zis al bisericii, Adormirea Maicii Domnului, apoi la 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului – cândva hramul cimitirului cu pomenire la morminte şi la 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, hramul breslei, respectiv hramul cizmarilor.

Hramul breslei cizmarilor

În fiecare an, la 21 noiembrie, breasla cizmarilor se adună la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” pentru a prăznui hramul întru rugăciune pentru cei vii şi mulţumire pentru binefaceri, dar şi pentru pomenirea celor decedaţi.

Pentru a afla câte ceva despre această breaslă, trebuie să coborâm în vremurile cele mai îndepărtate, când au apărut primele asociaţii meşteşugăreşti. La început, se adunau pentru şezători meşteşugari de tot felul, pentru a se sfătui ca oarecare oameni cu stare. Înmulţindu-se aceste întâlniri, au început să discute tot ce era legat de meseria lor.

Aceste întâlniri întâmplătoare s-au înmulţit cu timpul, ceea ce a dus la alegerea unui staroste, care avea rolul de matcă în stup, în jurul căruia gravita întreaga organizaţie. A fost ales şi un notăraş, cunoscător al legilor, care se ocupa şi cu evidenţa membrilor, dar şi cu încasarea contribuţiilor, scopul fiind buna organizare şi desfăşurare a sfaturilor.

Breasla şi-a ales un patron care să-i fie scut şi apărare, având o anumită zi în calendar, Ovidenia, care prin credinţă îi conduce spre Biserică, pentru mărturisire şi recunoştinţă faţă de Atotputernicul.

Izvoare istoriografice referitoare la existenţa breslei cizmarilor la Suceava

Cea mai veche informaţie scrisă despre meşteşugari, în general, provine din timpul domnitorului Alexăndrel Vodă (1452 – 1455) şi anume din data de 23 februarie 1453, prin care Mănăstirii de maici – Ovidenia – din Suceava îi este încredinţat un hrisov, aducându-i-se la cunoştinţă, că, împrejurul ei, breslaşii pot să-şi ridice ateliere şi magazii de desfacere.

În 1472, starostele cizmarilor, pe nume Ioan Curelaru, cere o recomandare-caracterizare pentru un tânăr care se specializase în breasla cizmarilor din Bistriţa, iar acest lucru îi era spre folosinţă pentru primirea şi includerea sa în Suceava printre cei de calitate.

Peste 100 de ani, îl întâlnim pe Ianache, cizmarul din Suceava, el solicitând să vândă marfă şi în oraşul lui Bucur.

Desfiinţarea Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului

Se ştie că istoria se învârte… ca şi astăzi de altfel. În anul 1775, Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului a fost închisă, împreună cu multe alte biserici şi mănăstiri, de stăpânirea austriacă, motivele fiind lesne de înţeles…

În 1803, existau în Suceava mai multe bresle: olarii – cea mai veche, cojocarii, tâmplarii, zidarii şi cizmarii. Dar cizmarii, în 1815, formau deja o breaslă independentă, atestată de actul din 17 noiembrie 1815.

Steagul breslei cizmarilor din Suceava

Din 1803, cizmarii îşi confecţionează un nou steag profesional (cel vechi fiind luat la Muzeul de Istorie) şi îşi aleg locaş de reculegere Biserica Adormirea Maicii Domnului, din strada Sfânta Maria, actuala Nicolae Labiş. Primul registru de evidenţă s-a pierdut, pentru că nu stătea în păstrarea bisericii, ci la locuinţa starostelui. De aici şi faptul că nu putem avea lista integral a starostilor şi notăraşilor.

Activitatea breslei cizmarilor din Suceava

Meşteşugarii erau bine organizaţi, aveau un program de întruniri, întâlniri, făceau excursii, organizau picnicuri, ieşeau la iarbă verde în împrejurimi, la Dragomirna, Bosanci, Ilişeşti. Luau cu ei şi corişti de la biserici, care-i întreţineau cu cântări religioase şi nu numai, mâncarea şi băutura fiind din propriile magazine ale breslaşilor.

Erau interesaţi de cultură, fiind abonaţi la „Glasul Bucovinei” – un fel de calendar, la Calendarul Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina, care avea un scop cultural-educativ bine conturat.

În 1923, breasla se aşază, sub nevoile vremii, primind denumirea de „Însoţirea cizmarilor români” Suceava, iar cu acest prilej se adaugă la steagul breslei două eşarfe, una cu textul: „Domnul să binecuvânteze meseria onestă”. Steagul trebuia păstrat la biserica unde îşi are patronul, respectiv, Biserica Adormirea Maicii Domnului. Breasla a pregătit ucenici, ca un fel de şcoală profesională de 3 ani, fiecare an urcând în trepte – ucenic, calfă, maistru – corespunzând anului de şcoală, la buza calapodului. Ucenicul putea citi zilnic la intrare: „Meşteşugul vreme cere, nu se-nvaţă la vedere!”

Desfiinţarea abuzivă a Breslei cizmarilor din Suceava

Curios, celelalte bresle din Suceava s-au diluat, s-au dizolvat, mai ales după 1944. Vremea tristă îşi pune amprenta şi pe aceste bresle, până la desfiinţare. S-au interzis întrunirile de orice fel – era „Fiara roşie” – s-au interzis pelerinajele, inclusiv la biserici…

În 1975, steagul breslei cizmarilor este predat la Muzeul Judeţean Suceava; cu alte cuvinte este ridicat de la biserică. S-au creat cooperative meşteşugăreşti unde au fost cooptaţi toţi meseriaşii particulari. Totuşi credinţa face ca această breaslă să-şi păstreze numele de Ovidenia. În 1984, breasla cizmarilor dovedeşte vechime şi tărie… Confecţionează un alt steag, pe o parte cu icoana Ovidenia, iar pe cealaltă cu Sfântul Gheorghe omorând balaurul.

În fiecare an, meşteşugarii cizmari din Suceava fac pomenirea înaintaşilor decedaţi, ca o recunoştinţă pioasă pentru cei care au fost vrednici şi iscusiţi maeştri meseriaşi.

File din istoria contemporană a breslei

Astăzi, breasla are un staroste peste timp. În data de 21 noiembrie 2008, cu ocazia hramului, membrii breslei întruniţi în şedinţă l-au ales staroste pe domnul Lazăr Antonesi.

Făclia breslei, care datează din 1803, avea la acel moment 1,8 metri. Astăzi mai are 80 de centimetri.

Boierul Iaţco din Moldovlahia a întemeiat Biserica Penaghia din Iţcanii Vechi Suceava, care înregistra la începutul anilor ’70 peste 500 de membri ai breslei, în anul 2000 doar 100 de membri, iar la nivelul anului 2020 erau doar 40-50 de familii. Din surse, se pare că la Vicov s-ar fi înfiinţat, după 1990, o aripă a breslei cizmarilor, şi încă una la Sibiu, ceva mai recent.

LUCIAN DIMITRIU

Foto: Arhiva „Suceava, leagănul sufletului nostru”

 

Hramul Adormirea Maicii Domnului – 13-15 august

Mănăstirea Iţcani Suceava

13 august

> 17:00 – Vernisajul expoziţiei de pictură cu tema „Maica Domnului şi Sfinţii ei” (în pridvorul bisericii), sub coordonarea prof. Tebrean Livia Teodora şi prof. dr. Iulia Chende;

> 18:00 – Slujba de Priveghere (Vecernia cu Litia şi Utrenia);

14 august 2022

> 8:00 – Ceasurile şi Sfânta Liturghie;

> 17:00 – Slujba de Priveghere pentru Praznicul Adormirii Maicii Domnului (Vecernia unită cu Litia şi Utrenia în cadrul căreia se va cânta Prohodul Maicii Domnului);

15 august

> 7:30 – Sfinţirea mică a apei;

> 8:00 – Ceasurile şi Sfânta Liturghie;

> 11:30 – Recital de cântări bisericeşti în cinstea Maicii Domnului, susţinut de grupul de copii „Arheo” din Cluj-Napoca, condus de prof. univ. dr. Veronica Macarie Moldovan;

> 12:30 – Agapa frăţească.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: