Locul natal şi admirabila lecţie de recunoştinţă

În ajunul sărbătorii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul din anul mântuirii 2022, la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” din Fălticeni, clădire cu istorie îndelungată şi tradiţie prolifică, de înaltă ţinută, ce-a aparţinut boierului Alexandru Cantacuzino-Paşcanu, sediu din anii ’30 ai veacului trecut al Muzeului urbei, s-a desfăşurat un eveniment care poate constitui o exemplară lecţie de recunoştinţă pentru mulţi dintre noi.

Nu este singurul episod de acest fel din istoria aşezării, întrucât Fălticenii au mai avut parte de astfel de evenimente în trecutul său prodigios. E drept, cele mai multe s-au petrecut cu mulţi ai în urmă, în alte condiţii şi cu alte personagii.

Indisolubil legată de cultura şi istoria Fălticenilor, familia Lovineştilor (Eugen, Profira, Monica, Vasile-Lala, Horia, Anton Holban) a fost protagonista unor mărinimoase gesturi de recunoştinţă pentru tărâmul obârşiei şi alcătuirii spirituale. Eugen Lovinescu a donat Muzeului Fălticenilor, ctitorului acestuia, profesorul Vasile Ciurea, manuscrisele unora dintre cărţile scrise la Fălticeni, între care romanele „Mite” şi „Bălăuca”. Aceluiaşi Aşezământ muzeistic „Nicolae Gane” i-a dăruit opera sa completă, manuscrise, corespondenţa, mai ales cea cu junimişti, în care figurează şi preţioase scrisori de la Ion Creangă şi un portret al său în mărime naturală. Şi Sadoveanu a îmbogăţit patrimoniul Muzeului fălticenean cu unele dintre manuscrisele sale. Peste ani, doi dintre reprezentanţii constelaţiei Lovinescu, Vasile (Lala) şi Horia, doi fălticeneni de excepţie, pe care i-am întâlnit, pe cel dintâi admirându-l de aproape, au donat Primăriei oraşului casa părintească, un veritabil conac de altădată, situată pe strada Sucevei, pentru a se organiza aici Galeria oamenilor de seamă ai Fălticenilor.

Acelaşi gest de recunoştinţă faţă de locul natal l-a făcut şi celebrul sculptor Ion Irimescu. Cea mai mare parte a operei sale se află la Fălticeni, în cel mai mare muzeu de autor în sculptură al ţării noastre din Palatul lui Alecu Botez Forăscu, fosta Prefectură a judeţului Baia. A fost un proiect la care a ostenit dinainte de 1989, inaugurat în 1975. Spre finalul vieţii, marele sculptor s-a stabilit la Fălticeni, unde a trecut la cele veşnice, având venerabila vârstă de peste 102 ani.

Exemplul lor este remarcabil şi admirabil.

Lor li se adaugă alţi fălticeneni, care din darurile primite de la Dumnezeu au renovat ori ctitorit sfinte lăcaşuri, cunună a acestui ţinut. Despre astfel de dăruitori, deloc lipsiţi de importanţă, nu amintim însă acum, ci cugetul ni se îndreaptă cu paşi sfioşi către remarcabilul om de litere Grigore Ilisei.

Scriitorul Grigore Ilisei s-a întors la Fălticeniul natal cu inima şi desaga pline…

La invitaţia primarului urbei, Cătălin Coman, care i-a pus la dispoziţie una din încăperile din proaspăt restauratul edificiu al Bibliotecii Municipale, Grigore Ilisei, spre cinstirea memoriei regretatei sale soţii, Ecaterina, a făcut acestui aşezământ o însemnată danie spirituală, ce a intrat în patrimoniul Fălticenilor sub denumirea de Donaţia „Ecaterina şi Grigore Ilisei”. Se recompune în acest spaţiu deschis publicului din ziua de 19 iulie 2022, când s-au pecetluit inaugurarea, universul de lectură, biblioteca şi biroul de lucru al scriitorului, ceea ce se constituie ca ceva rarisim într-o instituţie de tezaurizare a culturii scrise. În cuprinsul său se regăsesc peste 3.000 de volume, lucrări de grafică, crochiuri ale familiei şi casa părintească din Fălticeni, opere de artă semnate de Călin Alupi, Dan Hatmanu, Adrian Podoleanu.

Se alătură câteva piese de sculptură, statueta în bronz a Veronicăi Micle, creaţie a lui Richard Hette, fostul dascăl al Academiei de Arte Frumoase de la Iaşi, precum şi bustul lui Nicolae Labiş, modelat de sculptorul ieşean Vladlen Babcineţchi, poetul pe care scriitorul Grigore Ilisei îl consideră spiritul său tutelar (amândoi născuţi în acelaşi mitic ţinut al Mălinilor); iar autorul antologicei poeme „Moartea căprioarei” fiind cel care l-a ţinut în braţe la botezul din casa parohială de la Văleni-Stânişoara. Acelaşi artist a realizat şi un basorelief în bronz cu chipurile celor doi donatori. Biblioteca şi atelierul „meşterului faur” e întregit de fotografii cu personalităţi marcante ale culturii româneşti, documente inedite, epistole valoroase, manuscrise atât ale scriitorului Grigore Ilisei, cât şi ale academicienilor Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Constantin Ciopraga, Grigore Vieru şi ale altor figuri ilustre ale umanioarelor.

Unul dintre birourile sale, o piesă de mobilier din prima jumătate a veacului al XX-lea, la care a scris nenumărate pagini, se află aici, împreună cu o maşină de scris, amintind de trecute vremuri, un aparat fotografic şi alte obiecte ce populau ambianţa de lucru a lui Grigore Ilisei.

Fotografiile expuse în sala care prezintă frânturi din viaţa rodnică a scriitorului Grigore Ilisei reprezintă importante momente ale vieţii şi devenirii sale, alături de familie, cunoscuţi, prieteni, în momente de mare bucurie sufletească şi realizări înalte, cum a fost conferirea Ordinului Crucea Patriarhală de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, în anul 2003, la Bucureşti, sau la diferite evenimente culturale, alături de Valeriu Anania, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ion Irimescu, Constantin Ciopraga, Ştefan Bănulescu, Grigore Vieru, D.R. Popescu şi alţii, cărturari şi oameni de suflet, cărora Grigore Ilisei le-a arătat întotdeauna darul prieteniei şi al cinstirii virtuţilor lor.

După trecerea din această viaţă a soţiei sale, prof. Ecaterina Ilisei, preţios sfetnic, critic literar şi inspirator al scriitorului, a dorit să facă gesturi excepţionale, nu doar la Fălticeni, unde se şi cuvenea să se întoarcă o parte dintre cărţile şi manuscrisele sale, împreună cu fotografii preţioase şi documente pe măsură.

La fel de impresionantă este donaţia pe care a oferit-o Mănăstirii Frumoasa din Iaşi, la încheierea unui lung şantier de restaurare, prin preţioasele picturi dăruite acestei chinovii cu bogată istorie din cetatea celor şapte coline.

Sărbătoarea de la Fălticeni este o reală bucurie, dar şi provocare, spre împlinirea binelui şi exprimarea vădită a recunoştinţei, pentru alţii, care, având cărţi, manuscrise ori alte lucruri de suflet, le-ar putea oferi semenilor.

Adeseori se întâmplă ca mulţimea unor astfel de tezaure spirituale să nu mai intereseze pe rudenii sau cunoscuţi, sau dacă sunt interesaţi, nu mai pot rândui lucrurile aşa cum le organizează, de obicei, specialiştii cu trăiri pe măsură.

Sunt bucuros să primesc astfel de veşti din oraşul în care au odrăslit ori au trăit cărturari de renume, din stirpea marilor scriitori, cum au fost Lovineştii, Labiş, Sadoveanu, Creangă, Stino, Cazaban, Birlic şi atâţia alţii, cărora se adaugă Grigore Ilisei, care şi-a revelat acum virtutea dăruirii unei părţi din inima şi agoniseala lui locului în care s-a născut şi s-a format, până când a rezonat cu cetatea Iaşilor, neuitând vreodată de Florenţa românilor, Fălticeni, mon amour, după cum l-a numit într-una dintre scrierile sale.

În popasul său la Fălticeni, Grigore Ilisei s-a oprit, cum era firesc, şi la mormântul preotului Ilie Ilisei, din cimitirul Oprişeni, unde se odihnesc mulţi cărturari, profesori, scriitori şi oameni de artă, între aceştia aflându-se sculptorul Ion Irimescu, scriitorii Ion Dragoslav, V. Gh. Popa şi alţii.

În ziua pomenirii Sfântului Profet Ilie Tesviteanul, la Biserica Fălticenii Vechi, unde a slujit vreme de 30 de ani preotul Ilie Ilisei, s-a rânduit un Parastas săvârşit de către un sobor de preoţi, la iniţiativa lăudabilă a misionarului paroh Gabriel Hlade, restaurator al bisericii intrate demult în istoria literaturii şi a oraşului Fălticeni, la care au participat enoriaşi mulţi, parte dintre ei cunoscuţi ai părintelui Ilie Ilisei, care s-a mutat la cele veşnice în anul 1985.

Aşa s-a mai scris o pagină de istorie literară şi bisericească în urbea de pe Şomuz, cu personaje care reprezintă repere ale credinţei, trăirilor şi culturii, modele din ale căror lecţii preţioase trebuie să învăţăm mereu.

PS TIMOTEI PRAHOVEANUL

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: