Calendar

Iulie

Iulie (Cuptor) – această lună de vară şi-a luat numele de la Iulius Caius Caesar care, prin contribuţia astronomului Sosigene din Alexandria, a aplicat reforma calendaristică în 45 î.Hr. (anul 709 de la fondarea Romei). Cerul este acum luminat de steaua Sirius, care se spune că e în legătură cu fertilitatea pământului şi a animalelor. În această perioadă, calendarul popular a consemnat un număr de divinităţi solare şi meteorologice: Pricopul (8) – Gebeleisis din religia geto-dacă, Ciurica (15), Circovii de vară (15-17), Păliile (17), Marina (18), Sântilie (20), v. Helios/Gebeleisis, cel care trăzneşte atât de îngrozitor încât „plesneşte şi viţelul în pântecele vacii”, Foca (23), nume real din vremea lui Diocleţian.

În Calendarul Bisericii sunt sărbătoriţi Sf. Doctori Cosma şi Damian (1), Voievodul Ştefan cel Mare (2), Sf. Procopie (8), Sf. Ilie (Sântilie/Jupiter) la 20 iulie şi taumaturgul Sf. Pantelimon, la 27 iulie.

În vechime, de-a lungul verii aveau mare căutare stranii cunoscători de taine, solomonarii (poate urmaşi ai înţeleptului Solomon), personaje iniţiate (Sântilie era unul dintre ei) care puteau schimba timpul meteorologic, acţiunea lor fiind deseori considerată ca o izbândă împotriva forţelor malefice-demonice. Era şi perioada de petreceri câmpeneşti şi hramuri.

 E interesant să vedem cum erau hramurile de odinioară: „Hramurile erau prilej de desfătare şi cheltuială pentru ţărănime” („Revista politică” nr. 8/15 aprilie 1889). „Din cele 365 zile ale anului, 771 sunt zile de hram, deoarece cele 257 de sate bucovinene ţin câte 3 zile de hram. Dacă mai socotim că la hramul unui sat iau parte, în medie, alte 5 sate învecinate, atunci fiecare sat nu pierde 3 zile, ci de 5 ori 3 zile – 15 zile, ceea ce înseamnă cam 3600 zile lucrătoare pe an pierdute” (v. C. Loghin, „Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina la 80 de ani”, Cernăuţi, Ed. „Mt. Silvestru”, 1943, p. 210-211). Vezi tot aici şi despre dezastrul alcoolismului, despre societăţile antialcoolice numite trezvii, despre prorocul din Mahala (1893), dar şi despre şezători, cabinete de lectură, secţii şi Arcăşie, p. 210, 214, 223-229.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: