„Căpetenii osificate” – o expoziţie temporară nemaivăzută (I)

Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava vă invită să vizitaţi, în perioada verii, până la 6 august o expoziţie temporară nemaiîntâlnită, „Căpetenii osificate“, pentru a marca Ziua Internaţională a Mediului, sărbătorită anual în data de 5 iunie.

La organizarea acestei activităţi expoziţionale temporare muzeale unicat a contribuit şi domnul muzeograf Eugen Ţepeş-Stroia de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti, cu informaţii, curiozităţi şi legende despre întrebuinţarea şi amplasarea craniilor de păsări în etalarea statutului socio-economic în perioadele preistorice şi istorice vechi (în vârful turlelor de biserici, pe frontispiciul clădirilor), precum şi în prezicerea viitorului în cadrul unor ceremonii ritualice şi magice. La această expoziţie temporară a fost realizată şi o machetă întruchipând un actual ceremonial magic, de prezicere a viitorului. Aceasta se compune din bijuterii cu cristal, glob de cristal, cochilii de melci coloranţi, toxici (Natica şi Murex) şi scoici – Cypraea (ghioc), un foc cu vreascuri şi cărbune, înteţit doar artificial cu luminiţe (pe bază de baterie).

Expoziţia temporară îşi propune să aducă în faţa publicului diversitatea morfologică a craniilor de la speciile de păsări sedentare şi migratorii, care există pe teritoriul de nord al Moldovei şi al României. În funcţie de habitat, de modul de viaţă (gregar sau solitar) şi de regimul de hrană, scheletul, dar mai ales craniul de pasăre suferă modificări multiple. Prin această activitate didactică muzeală se valorifică din perspectivă ştiinţifică (cu ajutorul unui catalog), cât şi expoziţional cele 82 cranii (prelucrate taxidermic) provenite de la păsările, aflate în depozitul de ornitologie al acestei instituţii de cultură.

De ce craniile de pasări?

Aceasta este prima expoziţie temporară osteologică amenajată în ultimii 6 ani în incinta Muzeului de Ştiinţele Naturii din Suceava. Activitatea didactică muzeală expoziţională finalizează un demers ştiinţific care a debutat spre mijlocul anului trecut, cu identificarea unor cutii de carton în care erau adăpostite cranii de păsări de diferite forme şi mărimi (lipsite de fotografii, schiţe şi de documentaţia muzeală – fişă analitică de evidenţă, fişă de conservare, raport de expertiză), determinarea anatomică şi taxonomică a craniilor, descrierea tafonomică a resturilor scheletice craniene, preluarea datelor metrice de la craniile întregi cu ajutorul şublerului digital (cu scopul stabilirii unor indici cefalici şi a unor caracteristici morfologice în funcţie de habitat şi regimul de hrană al păsărilor).

Fotografierea color a craniilor de păsări, găsite în depozitul de ornitologie al Muzeului de Ştiinţele Naturii a fost realizată, în condiţii profesioniste, de colegul Alexandru Kovács de la Departamentul de marketing, educaţie muzeală şi comunicare din cadrul Muzeului Naţional al Bucovinei din Suceava.

În lipsa unui macerator, absolut necesar preparării resturilor scheletice, cele 82 cranii de păsări găsite în depozitul de ornitologie al Muzeului de Ştiinţele Naturii din Suceava atestă meticulozitatea şi abnegaţia muzeografilor, conservatorilor şi taxidermiştilor, care au pus bazele colecţiilor muzeale şi au îmbogăţit constant patrimoniul cultural mobil, având variate şi temeinice cunoştinţe din domeniile muzeografiei, conservării preventive, anatomiei, etologiei, apoi îndemânare şi pricepere în manipularea şi prepararea craniilor speciilor aviene.

Date morfologice despre craniul de pasăre

Craniul de pasăre este format din oase pneumatice, având pereţii prevăzuţi cu spaţii pline cu aer, iar oasele lingi au şi ei cavitatea centrală plină cu aer.

Scheletul capului de păsări prezintă adaptări în funcţie de hrană şi habitat. Craniul are orbitele apropiate (tropi-bazic), separate printr-un sept inter-orbitar destul de masiv (datorită dezvoltării mari a ochilor şi împingerii creierului spre partea posterioară, craniul capătă aspect globulos). Scheletul craniului este alcătuit din oase subţiri bine sudate între ele, la păsările adulte, formând complexe.

Craniul păsărilor, datorită staţiunii bipede, face un unghi de 100 – 160 de grade cu coloana vertebrală, iar singurul condil occipital capătă o poziţie postero-inferioară. Craniul neural se împarte în mai multe regiuni: > Zona occipitală este formată dintr-un supraoccipital, două occipitale laterale, bazioocipital cu un singur condil occipital. Oasele occipitale mărginesc gaura occipitală; > În regiunea otică, ventral se găseşte un bazisfenoid (in prelungirea bazioocipitalului), iar pe părţile laterale se găsesc cele două alisfenoide (care formează pereţii posteriori ai orbitelor). Iniţial, la formarea capsulelor otice au participat prooticul, opistooticul, epioticul, care se contopesc din ontogeneză, astfel încât la adult, acestea formează complexul prootic. Dorsal, bolta craniului este formată din două oase scvamosale. Fiecare scvamosal are o prelungire anterioară, care împreună cu prelungirea posterioară a prefrontalului formează un perete despărţitor incomplet al orbitei de fosa temporală; > În regiunea orbitară există un presfenoid, aflat în continuarea bazisfenoidului, iar lateral se găsesc două orbitosfenoide care se sudează median la nivelul septului interorbital. Dorsal se găsesc cele două frontale care formează cea mai mare parte a bolţii cutiei craniene; >În regiunea etmoidală (nazală), la extremitatea anterioară a septului interorbital se găseşte un mezetmoid şi două etmoidale laterale (sudate posterior între ele). Ca şi oase de acoperire sunt cele două prefrontale şi cele două nazale. Vomerul se prezintă ca o lamă verticală medio-ventrală, amplasat între apofizele palatine ale premaxilarelor si presfe-noid.

Craniul visceral este format din falca superioară şi falca inferioară.

Falca superioară este formată în fiecare jumătate a sa din premaxilar şi maxilar. Premaxilarele se continuă pe partea ventrală cu două apofize palatine care se unesc între ele posterior şi se articulează cu palatinele. Palatinele sunt situate pe laturile vomerului şi se articulează cu pterigoidele, formând arcul pterigoido-palatin. În partea externă a acestui arc se găseşte un alt arc osos, cel temporal inferior (arcada zigomatică), format din jugale (aflate în continuarea maxilarelor) şi din pătrato-jugale (care se articulează la osul pătrat. Tot la osul pătrat se articulează şi pterigoidele şi pătrato-jugalele, la fel şi scvamosalul şi prooticul de fiecare parte. Palatinele şi pterigoidele formează cerul gurii (care nu formează o placă osoasă unică, ci prezintă ferestre ovoidale sau sferice mari).

Falca inferioară este formată la embrion din mai multe oase precum: dentar, angular, supraangular, splenial, complementar şi articular, care se unesc la adult într-o singură piesă osoasă – mandibula. Cele două fălci (lipsite de dinţi) sunt acoperite de o teacă cornoasă, care formează ciocul. Osul hioid care formează şi scheletul limbii şi pe cel al laringelui este format dintr-un corp alungit de care se prind lateral coarnele hioidului (provenite din prima pereche de arcuri branhiale). La partea anterioară a corpului hioidului se articulează osul paraglos, care intră la baza limbii, iar la partea posterioară a hioidului se sudează urohialul. (Va urma)

Biolog dr. OLENIUC FLORENTINA CARMEN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: