Cu o carte-monument şi o temă pasionantă, traducerea, Salonul Literaturii Române din Bucovina 2022

După doi ani de absenţă din calendarul evenimentelor mult aşteptate, Salonul Literaturii Române din Bucovina şi-a redeschis porţile, joi, 9 iunie 2022, la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, pentru cea de-a XVII-a ediţie a sa. Cu un bine venit stand de carte sub egida Alexandria Librării, cu implicarea reprezentanţilor acesteia – Cezar Căilean şi Rodica Puşcaşu –, cu o inspirată expoziţie de carte – cu autori bucovineni şi traducători bucovineni, în primul rând –, realizată de Alis Niculică, cu o carte-monument, dar şi alte cărţi interesante şi cu o temă palpitantă, traducerea, Salonul a avut toate datele unei reuşite. Şi a şi fost, cum ne-au încredinţat cei care venind de departe au depus un plus de efort pentru această întâlnire: prof. Paraschiva Abutnăriţei şi col. Ioan Abutnăriţei din Vatra Dornei, prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran din Câmpulung Moldovenesc, şi Mioara Beraru din Bogdăneşti. Nemaivorbind de stavrofora Elena Simionovici, preşedinta de onoare a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, (mereu) cu destule probleme de rezolvat la Sf. Mănăstire Voroneţ! Legat de participare, să pomenim şi câţiva suceveni iubitori de carte, Maria Olar, Lucia Puşcaşu, Despina Satco, Delia Leizeriuc, Ciprian Bojescu, Constantin Horbovanu, Emil Simion, să ne exprimăm încă o dată părerea de rău de a nu-i fi putut avea alături pe tradiţionalii invitaţi din regiunea Cernăuţi, dar şi bucuria prezenţei a patru doctoranzi din Senegal ai prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, bursieri „Eugen Ionescu” ai Guvernului Român prin Agenţia Universitară a Francofoniei. De altminteri, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, coordonatoarea Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum” al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, de recunoscut prestigiu, a venit şi cu două coşuri frumoase de flori pentru colegele sale protagoniste ale Salonului de la Biblioteca Bucovinei, profesoarele universitare Muguraş Constantinescu şi Elena-Brânduşa Steiciuc, şi cu un cald salut, cu un cuvânt de apreciere pentru organizatori – Biblioteca Bucovinei şi Societatea Scriitorilor Bucovineni, sub auspiciile Consiliului Judeţean, în colaborare cu Alexandria Librării – şi unul de preţuire pentru proiectul Universităţii sucevene, „O istorie a traducerilor în limba română”(ITLR), al cărei prim volum, după lansarea la Universitate, a fost adus acum în faţa comunităţii.

Deschis de managerul instituţiei-gazdă, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, şi moderat de dr. Alexandru Ovidiu Vintilă, Salonul a pus întâi în dezbatere „Traducerea de carte în Bucovina. Un fenomen complex”, Alexandru Ovidiu Vintilă evocând traducerile eminesciene din Kant, traducerea „Coranului” de Samoil Isopescul, traducerile din Kant şi Aristotel ale lui Traian Brăileanu, personalitatea lui Dan Sluşanschi, între altele „antrenorul” olimpicilor noştri la greacă şi latină, fiul importantului traducător bucovinean Barbu Sluşanschi.

Următoarea intervenţie, care ne-a aparţinut, a pornit de la studiul „Eminescu traducătorul” al lui Zoe Dumitrescu Buşulenga, cu accent pe virtuţile formatoare, instructive ale acestei preocupări, şi s-a referit la fenomenul „zoriştilor” cernăuţeni, cu un şirag de importanţi traducători, începând cu Paul Celan şi continuând cu Vasile Leviţchi, cu prietenii noştri, Mircea Lutic, Grigore Crihan, Elena Mariţa, Tudor Andrieş şi Maria Toacă, la cei publicaţi de „Zori noi” – Mihai Bândea şi de „Crai nou” Suceava – Stan Velea, Micaela Ghiţescu, Angela Hondru, Elisabeta Isanos, Ion Cozmei ş.a., la nume mari asociate de asemenea Bucovinei, ca Ioan Bileţchi-Albescu, fost profesor la „Dragoş-Vodă” Câmpulung Moldovenesc, Eusebiu Camilar, Virgil Tempeanu, fost profesor la „Nicu Gane” Fălticeni, Alfred Margul Sperber, la cărţi care omagiază traducerea ca poartă spre universalitate, ca „Mioriţa străbate lumea” a lui Ion Filipciuc şi „Mierlă neagră pe zăpada albă” de Doina Cernica, la traducătorii suceveni ai poveştilor noastre, Marius Roman, Gina Puică, Ramona Ţăranu, Corina Dehrler şi în cele din urmă la activitatea personală de traducător, cu ataşamentul pentru Susanna Tamaro şi „Mergi unde te poartă inima”, cea mai vândută carte pe mapamond a unui autor italian din secolul XX.

Despre propria activitate de traducător a vorbit şi prof. univ. dr. Muguraş Constantinescu, amintindu-şi cu plăcere că debutul literar l-a constituit o traducere, afirmând că problema şi fenomenul traducerii reprezintă în cazul său o preocupare veche, încă din liceu, că traducerea este o activitate pasionantă, îmbogăţitoare, determinând dependenţă, după care a menţionat câţiva din valoroşii scriitori şi teoreticieni literari pe care i-a transpus în limba română şi pe care i-a şi cunoscut, având norocul să poată intra în dialog cu ei – Pascal Bruckner, Gérard Genette, Jean Burgos, Alain Montandon ş.a. A povestit de asemenea despre şcoala masterală de traducere literară şi despre revista „Atelier de Traduction”, de care s-a ocupat ani în şir, fondate la Universitatea Suceava de Irina Mavrodin. Pe scurt, o colecţie impresionantă de „partituri” de evidentă complexitate şi dificultate – o viaţă de intelectual veritabil! –, care au convers, cu mult curaj, dar şi cu profunda competenţă necesară, spre „simfonia” acestei cărţi-monument, „O istorie a traducerilor în limba română”, Editura Academiei Române, din care a apărut – şi a fost lansat la Salon – vol. I, dedicat secolului XX, cu Muguraş Constantinescu, Daniel Dejica şi Titela Vîlceanu, coordonatori şi cu 116 coautori. Cu un răsplătitor şi încurajator cuvânt înainte semnat de o personalitate de anvergura lui Mircea Martin, Doctor Honoris Causa al Universităţii Suceava. În continuare, prof. univ. dr. Muguraş Constantinescu a oferit participanţilor amănunte despre viziunea, arhitectura şi construcţia acestei impresionante creaţii umaniste, cu câteva surori şi deopotrivă unicat în Europa, începute în urmă cu patru ani. Toate, în măsură să ne facă să vedem în originea sa suceveană, bucovineană un motiv de profundă mândrie: astfel de opere apar o dată la o sută de ani!

După care prof. dr. Isabel Vintilă şi-a prezentat bunele impresii despre ITLR, generate de o atentă răsfoire a acesteia online, în vreme ce volumul dăruit de Muguraş Constantinescu Bibliotecii Bucovinei – în carton şi hârtie, coperte cartonate ca să ţină bine legate cele 1440 de pagini, hârtie de Biblie, cum se spune curent –, trecea, cu respect, interes, curiozitate, prin mâinile, sub privirile participanţilor la Salon.

Filolog, teolog, fără „rangul de traducător”, dar cu o mulţime din cărţile sale despre Voroneţ în limbi străine de circulaţie în toate colţurile lumii, stavrofora Elena Simionovici a povestit despre bucuria pe care o vede pe obrazul pelerinilor, turiştilor cărora le este ghid când află că pot găsi mai multe lucruri despre sfântul lăcaş în standul de la poartă, cu volume şi în limba lor sau într-o altă limbă pe care o cunosc. Şi despre propria bucurie când descoperă în lume, la un obiectiv istoric, de pildă, un pliant în limba română sau despre emoţia pe care a încercat-o în Franţa, la castelul Muzeului „Alexandre Dumas, când a văzut la loc de cinste o ediţie în limba română a „Celor trei muşchetari”.

Preocupată de traducere din perioada studenţiei, şi prof. univ. dr. Elena-Brânduşa Steiciuc a vorbit despre aceasta ca despre o activitate „cizelantă, stimulativă”, care nu te scuteşte nici de „suferinţe şi autoreproşuri”. Deşi cu numeroase traduceri la activ, între care cărţi de Patrick Modiano, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a preferat să nu insiste asupra acestei experienţe, alocându-şi minutele cuvenite amintirii, elogiului mentorului său, poeta şi traducătoarea Irina Mavrodin, şi prezentării propriei cărţi, recent apărute, „Pe fibra textului. 50 de lecturi complice”, despre care imediat după aceea avea să vorbească şi Alexandru Ovidiu Vintilă, evident din perspectiva cititorului, dar şi a plăcutei surprize de a se regăsi în sumar cu ultima sa carte de poezie .

Tot Alexandru Ovidiu Vintilă a prezentat (cu generozitate) şi „Grădinile mănăstirii” de Doina Cernica şi Dany-Madlen Zărnescu, Muşatinii, Suceava, 2022 (şi aceasta o carte cu pagini traduse de Muguraş Constantinescu şi de Arghir Dani Zărnescu). Este vorba de ediţia apărută sub egida Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, egidă explicabilă prin statornica legătură a Bibliotecii cu Sf. Mănăstire Voroneţ, despre a cărei reînviere şi renaştere povestesc filele de cronică ale cărţii, cu reproduceri după minunate lucrări ale artistei plastice Dany-Madlen Zărnescu, din a cărei creaţie, cu totul aparte, două lucrări, donate Bibliotecii, sunt expuse la Secţia de Artă.

Deşi neinclusă în program, a fost bine venită şi ascultată cu interes şi prezentarea de către Isabel Vintilă a cărţii „Provocări lingvistice în social media” de Silvia-Corina Nutu.

Dar, fireşte, darul cel mai preţuit de fiecare participant a fost cel al primului număr (triplu) pe acest an al revistei „Bucovina literară”, prezentată de redactorul său şef, Alexandru Ovidiu Vintilă, în termeni de la sine de înţeles de afecţiune şi bucurie.

Privitor la revistele care apar la Suceava, un dar la fel de cu drag primit a fost şi primul număr (dublu) pe 2022 al „Scriptum”, publicaţia trimestrială a Bibliotecii Bucovinei. Care de care mai atrăgătoare, „Bucovina literară” cu o lucrare pe coperta I de pictorul francez Georges Mazilu (care ilustrează numărul în întregime), iar „Scriptum”, cu una de pictorul fălticenean Gabrel Baban!

Desigur, ca şi desfăşurarea Salonului, nici relatarea noastră nu poate trece peste menţiunea semnificativă a existenţei a două redacţii în Suceava în care munca de traducător se află la mare preţ, „Polonus”, revista Uniunii Polonezilor din România – Dom Polski, şi „Siamo di nuovo insieme”, revista Asociaţiei Italienilor din România –RO.AS.IT. Menţiune însoţită în amintirea noastră de susurul concertului de chitară clasică al artistului german Stefan Barcsai, care, împreună cu recitarea actriţei Clara Popadiuc, după poeta bucovineană Rose Auslander, originară din Cernăuţi, urma să aibă loc pe 11 iunie 2022 – sub auspiciile Consiliului Judeţean Suceava în parteneriat cu Consiliul Regional Schwaben (Germania) şi Inspectoratul Şcolar Suceava – Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, în Sala Auditorium „I. C. Fluerici” a Colegiului. Cu implicarea entuziastă a Corine Dehrler.

La sfârşit, am întârziat cu toţii la o poveste, o plăcintă şi o lacrimă de vin, în atmosfera aceea de frăţietate pe care întâlnirile culturale o generează, cu gândul la cei care au fost cândva cu noi şi nu mai sunt: Dany-Madlen, care nu a apucat să vadă „Grădinile mănăstirii”, Cristina-Maria Pârvu, Dana Conkan şi Lora Bostan, care nu au mai apucat să vadă volumul I al valoroasei „Istorii”, Irina Mavrodin, născută într-un 11 iunie, căreia i-a fost dat să se bucure doar în ceruri de ITLR, adică de triumful mişcării universitare pentru traducere iniţiate la Suceava. La toţi ai noştri, neamuri şi prieteni, în boarea dulce iscată de apropierea Moşilor de Vară.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: