„Potir vindecător”

> O expoziţie unică de plante medicinale şi toxice, deschisă la Galeria de Artă „Traian Postolache” din Rădăuţi

Spre sfârşitul acestui an şcolar, Galeria de Artă „Traian Postolache” din Rădăuţi găzduieşte în perioada 16 mai-20 iunie 2022 o expoziţie unică şi temporară cu 55 specii de plante medicinale şi toxice, care au fost colectate în perioada 2017-2021, de pe teritoriul Bucovinei. Aceste specii ierboase şi arbustive cu valoare medicinală au fost herborizate cu migală şi răbdare de subsemnata, muzeograf şi biolog, începând cu primăvara anului 2017, şi fac parte din colecţia botanică personală.

Această activitate muzeală itinerantă a fost organizată de Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava (parte componentă a Muzeului Naţional al Bucovinei) în parteneriat Primăria Municipiului Rădăuţi, Muzeul Etnografic „Samuil şi Eugenia Ioneţ” şi Galeria de Artă „Traian Postolache” din Rădăuţi, mulţumind şi pe această cale dnei Sfârnaciuc Ana şi dlui primar Bogdan Loghin pentru ajutorul material şi logistic oferit în organizarea acestei expoziţii.

Utilizările plantelor medicinale şi toxice

Scopul acestui demers didactic muzeal este acela de a aduce în faţa publicului vizitator principalele specii ierboase şi arbustive cu puteri tămăduitoare, care trăiesc pe teritoriul de nord-est al Moldovei. Această expoziţia temporară şi unică îşi propune să informeze şi să conştientizeze preşcolarii, elevii din ciclurile primare, gimnaziale şi liceale, precum şi pe cei interesaţi şi pasionaţi de lumea plantelor despre compoziţia în minerale şi vitamine a organelor vegetative şi reproducătoare de la plantele medicinale, despre perioadele de înflorire şi fructificare ale macroresturilor vegetale dicotiledonate şi monocotiledonate, apoi despre timpul şi modul corect de recoltare, uscare şi conservare ale speciilor ierboase şi arbustive cu valoare medicinală.

Pe de altă parte, expoziţia îşi doreşte să conştientizeze publicul vizitator despre frecvenţa şi cantitatea optimă terapeutică de organe vegetative şi reproducătoare de la plante medicinale care poate fi întrebuinţată (sub formă lichidă sau onctuoasă) de populaţia umană, precum şi despre efectele supradozajului acestor licori obţinute din aceste specii vegetale.

Specii de plante medicinale şi toxice

Din categoria plantelor strict medicinale (37), expuse sub formă de ierbar, în Galeria de Artă din Rădăuţi, fac parte ferigi şi specii ierboase mono- şi dicotiledonate cu proprietăţi sedative şi anticonvulsive (sulfina, teiul), tonice (cicoarea), antihemoragice (traista ciobanului, urzica moartă albă şi cea roşie), antalgice la nivel abdominal (păpădia, menta, sunătoarea), antiseptice sau dezinfectante (muşeţelul), cicatrizante (spânz, castan porcesc, arnica de munte, gălbenelele), diuretice (coada calului, sânziene), împotriva negilor (rostopasca), antiinflamatorii (podbalul, brusturul, brustulan), expectorante (cimbrişor de munte, busuiocul sălbatic, pătlagina cu frunză îngustă şi pătlagina cu frunză îngustă). Urzica vie este foarte bogată în fier şi siliciu, iar frunzele de leurda şi usturoiţa pot fi utilizate în salate.

Dintre cele 5 speciile arbustive medicinale, prezente în expoziţie, coarna şi măceşele sunt bogate în vitamina C, spre deosebire de soc şi hamei (care au un conţinut bogat în potasiu şi vitamina B) sau nuc (care conţine mult iod).

În această expoziţie temporară s-au adus 13 specii ierboase de plante toxice (hamei, creţuşcă, ricin, laptele câinelui, macul de gradină şi cel de câmp, pana zburătorului, măselariţa, ciumafaia, mătrăguna, piciorul cocoşului, pristolnic, zârna, valeriană), care au întrebuinţare medicinală, în cantitate minimă şi sub strictă supraveghere, datorită conţinutului lor mare în alcaloizi cu proprietăţi hematurice şi inhibitoare asupra ritmului cardio-respirator.

Din bătrâni se povesteşte…

La această activitate muzeală, elevii clasei a IV-a B coordonaţi de dna prof. înv. primar Chidon-Frunză Mirela de la Şcoala Gimnazială „Bogdan Vodă” din Rădăuţi au adunat informaţii despre zonele de răspândire ale plantelor medicinale pe teritoriul de nord-est al Moldovei şi despre cele mai cunoscute denumiri populare ale speciilor vegetale ierboase şi arbustive cu puteri vindecătoare (brusture, podbal, nalbă, tătăneasă, sânziene, rotunjoară, tei, măceş, coarnă). Totodată, elevii clasei a IV-a B au adunat informaţii şi au creionat în culorile curcubeului şi ale sufleţelelor lor cele mai frumoase legende, obiceiuri, tradiţii şi întrebuinţările homeoterapice ale speciilor ierboase şi arbustive de plante medicinale, care habitează pe teritoriul Bucovinei.

Vindecare prin culoare

Pentru această expoziţie temporară, elevii clasei a IV-a A, coordonaţi de dna prof. înv. primar Cherniciuc Ramona de la Şcoala Gimnazială „Bogdan Vodă” din Rădăuţi au realizat 35 desene cu şi despre speciile cele mai cunoscute de plante medicinale de pe teritoriul de nord al Moldovei (pelin, muşeţel, cicoare, mentă, coada calului, coada şoricelului, afine, gălbenele, mac de grădină, lavandă, cătină, urzica vie şi urzica moartă, sunătoare, roiniţă), dar şi din străinătate (aloe vera, passiflora, lotus), dintre care câteva au fost selectate pentru a fi postate pe pagina de Facebook a Muzeului de Ştiinţele Naturii din Suceava.

Delicii lichide vindecătoare

La vernisajul expoziţiei au fost prezenţi elevii clasei pregătitoare coordonaţi de dna prof. înv. primar Rusu Silvica de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Rădăuţi. Aceştia au adus spre degustare şi sorbire picături dulci sub formă de siropuri şi ceaiuri, realizate din una sau mai multe specii de plante medicinale (busuioc şi cimbrişor, pătlagină, păpădie, tei, soc, mentă şi pojarniţă, iasomie sălbatică).

Planuri de viitor…

Toate planşele herborizate cu plante medicinale şi toxice, expuse până la 21 iunie, la Galeria de Artă din Rădăuţi, întrebuinţate de om mai ales sub formă lichidă (ceaiuri, siropuri, tincturi, cataplasme, infuzii) şi onctuoasă (geluri, creme, unguente), fac parte dintr-un proiect cultural expoziţional muzeal major „Plante comestibile din pădurile României” şi vor fi itinerate, la rugăminţile dnei preşedinte a Asociaţiei de Utilitate Publică Vadon, Magyarosi Imola, şi ale dlui director al Muzeului Cinegetic din Sfântu Gheorghe, Demeter Janos, în primăvara anului următor, la prestigioasa instituţie de cultură, cu ocazia împlinirii unui deceniu de activitate.

Vă aşteptăm cu drag!

Biolog dr. FLORENTINA CARMEN OLENIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: