Păstrăm şi ne bucurăm de ce ne-a mai rămas

Gânduri şi emoţii ce-mi vin dintr-o şi de la o carte se cer înflorite în cuvinte. Am primit-o la cumpăna dintre ani, în freamătul sărbătorilor de iarnă, ca un dar de la Florile Dalbe. Am răsfoit-o, m-am reţinut în paginile ei ca într-un rai vesel, luminos, pentru că e despre lucruri dintre cele mai frumoase, veşnice şi scumpe în toate timpurile, valori care nu numai că amintesc de strămoşi, ci chiar îi readuc în viaţa noastră, ne fac să le simţim bucuriile, să ne pătrundem de dorurile şi durerile lor, să retrăim momente fericite din secolul lor. E vorba de volumul „Portul popular din Bucovina”, semnat de dr. Diana Chibac, lector la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale „Yuri Fedkovzci”, Cernăuţi. Or, ce altceva decât portul popular i-ar readuce astăzi în mijlocul nostru atât de viu pe strămoşi? Privind cu ochi deschişi, adică obiectiv, la realitatea în care ne ducem existenţa şi la fărâmele ce ne-au mai rămas din comorile lăsate moştenire, trebuie să recunoaştem că aproape pe toate le-am pierdut, ni le-au distrus străinii sau singuri le-am lăsat pierzaniei. Copiii de azi nu ştiu de Sfarmă-Piatră sau Strâmbă Lemne, habar n-au, dar nici nu-i interesează Zâne şi Zmei, cine-i Făt-Frumos, Muma Pădurii… Dar face să mai vorbim de înstrăinarea acestor fabuloase personaje, dacă nici limba poveştilor ce le avem de la Ion Creangă, Petre Ispirescu şi alţi mari povestitori români, copiii de azi puţin o înţeleg. Din păcate, nu doar cei mici, ci şi mulţi dintre tineri amuţesc dacă, bunăoară, îi întrebăm ce înseamnă „a descurca iţele” (a lămuri o chestiune) sau „a-şi pune marama” (a se mărita), sau „a-şi pune capul sub comănac” (a se călugări)…

Cu această introducere în temă, am început prezentarea cărţii de la ultimele pagini, cu Anexele care conţin „Expresii şi locuţiuni bazate pe terminologia portului popular”, deoarece acestea mi-au trezit interesul. Despre portul popular al românilor din diverse zone, implicit din Valea Siretului, cum este studiul Dianei Chibac, s-au scris multe lucrări, dovadă servind şi lista de 14 pagini a bogatei Bibliografii consultate de autoare – volume în limba română şi alte limbi (ucraineană, rusă, germană, franceză), dicţionare, articole, atlase lingvistice, documente de arhivă, surse online. Însă, mi se pare, studiul respectiv se evidenţiază, prezintă interes şi are o importanţă aparte anume prin tratarea aspectului lingvistic. Autoarea, ca specialist în filologia română, şi-a focalizat atenţia la toponime, antroponime, hodronime legate de portul popular de pe Valea Siretului.

Menţionăm că volumul de faţă, apărut în 2021 la Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava, conţine teza de doctorat a absolventei Facultăţii de Filologie a Universităţii Naţionale Cernăuţi, susţinute încă în 2011. După cum menţionează autoarea, la publicarea lucrării a contribuit şi profesorul dr. Ştefan Purici, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava. Cuvinte de mulţumire sunt adresate prof. universitar Ion-Horia Bîrleanu, conducătorul de doctorat sub îndrumarea căruia tânăra conferenţiară a efectuat investigaţiile, şi-a realizat şi susţinut teza de doctorat.

E lăudabil că, deşi cu o întârziere de zece ani, a reuşit să scoată la lumina tiparului acest studiu de real folos, care ne provoacă să răscolim prin lăzile cu zestre a bunicilor, dar şi să ne amintim cuvinte demult uitate sau neînţelese când le auzim rareori din gura unor oameni foarte bătrâni. Aşadar, revin din nou la compartimentele ce determină esenţa studiului, care cuprind mesaje transmise de la o lume din trecut. E întocmai cum ne spunea marele gânditor al românilor Constantin Noica: „Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ţi aminteşti de lucruri pe care nu le-ai învăţat niciodată”. După cum vedem şi înţelegem din studiul Dianei Chibac referitor la terminologia portului popular românesc de pe Valea Siretului, în orice cuvânt stau ascunse înţelesuri de care nu mai ştim. Dar câtă bucurie ne aduce descoperirea lor! Eu, bunăoară, din „Terminologia de uz general” am desprins cuvântele „clin”, „fald”, „pavă”, care mi-au reînviat amintirea bucăţilor de pânză, tăiate triunghiular, dreptunghiular sau în mici pătrăţele pentru cămăşile ce le croia şi le cosea bunica cu mâinile ei. Răscolind mai departe în uitare, aceste cuvinte îmi amintesc şi de războiul de ţesut, şi de caierul de cânepă în furca de tors, şi de puzderia împrăştiată prin casă de la torsul „câlţilor”. Dacă aţi uitat sau n-aţi ştiut niciodată ce înseamnă „berneveci”, „cioareci”, „iţari”, „nădragi”, „izmene”, le găsiţi în cartea Dianei Calancea, la compartimentul termenilor pentru piesele de îmbrăcăminte de la brâu în jos – la bărbaţi. De asemenea, autoarea ne iniţiază în termenii întâlniţi la românii de pe Valea Siretului şi pentru costumul popular femeiesc. Iată doar câţiva dintre aceştia: „pui sau puişori” (ornament de pe piept, mâneci, guler şi poale cusut în cruciuliţe pe cămăşi şi cojoace…); „vârste” (dungile verticale de la cătrinţe); „stârchişori” (găurele întoarse, duble, executate în pânză după ce s-au scos câteva fire)… Cei care se interesează sau scriu despre arta populară, meşteşuguri ţărăneşti, portul de demult vor găsi în studiul Dianei Chibac termeni necesari pentru piesele de îmbrăcăminte groasă (haine din piele şi blană, din stofă sau împletite), pentru acoperământul capului şi pieptănături (la bărbaţi şi femei), pentru denumirea podoabelor, accesoriilor vestimentare, a pieselor de încălţăminte, prelucrarea textilelor etc.

Cercetătoarea (investigaţiile au fost efectuate în comunităţile românilor din Crasna, Ropcea, Ciudei, Pătrăuţi) nu se opreşte numai la explicarea termenilor, ci vine cu observaţii de natură fonetică, etimologică, semantică, demonstrând astfel vitalitatea terminologiei portului popular – în aspect local/regional şi, paralel, în „limbajul standard”, adică vitalitatea reală a cuvântului. Aducând drept exemplu 152 de cuvinte, concluzionează că lexicul cu vitalitate „reală” se situează foarte aproape de jumătatea procentajului (47,8%), fiind cunoscut de toţi vorbitorii de limba română din regiunea Cernăuţi. Sunt cuvinte ca: haine, port, broboadă, pieptar, bundiţă, batic, basma, şorţ… şi altele care au o largă răspândire atât în zona din Valea Siretului, cât şi în România. Există, însă, o serie de termeni care diferă de la o comunitate la alta, cum sunt, de exemplu, ciupac, cioareci, bufanţi, şalvari, sucnă, spiniţă, şfartuh… Şi dacă tot vorbim despre terminologie, mă simt datoare să-i mulţumesc autoarei pentru bucuria de a regăsi şi a-mi aminti de cuvinte des auzite în copilărie, deşi sunt mai aproape de Prut decât de Siret: stative, slobozitor, spetează, sucală, tălpici, sul, vătale, teară, tort… Aş mai adăuga de la mine ce-am ştiut de la războiul de ţesut: suveică, vergele, bucele, borteancă, iţe, spată, răschitoare, fuscei etc. Explicând etimologia termenilor portului popular, autoarea îi clasează conform originii – latină, franceză, slavă, turcă, maghiară, germană, neogreacă, precum şi de sorginte autohtonă (dacică): brâu, buci, căciulă, mânz, curpăn, zimţ, zgardă… şi cu etimologie necunoscută: ţâgaie, ţundră, zorzoane. Acest studiu comparativ al elementelor etimologice componente ce ţin de terminologia portului popular este deosebit de important, întrucât oferă argumente privind specificul limbii române vorbite pe teritoriul raionului Storojineţ. Hărţile, lista informatorilor, fotografiile anexate în ultimele pagini completează şi aprofundează argumentele expuse mai înainte, îndeosebi imaginile atribuie textului un plus de pitoresc şi culoare, întregind eternul mioritic românesc, în care intră şi portul popular. Din această carte se profilează ideea că identitatea etnografică este păstrată mai bine decât cea lingvistică şi ne menţine sufletul românesc Or, dintre toate câte ne-a dăruit Dumnezeu la origini, el, portul popular, spre deosebire de limba maternă, a fost mai puţin asuprit de străini. De aceea este cel mai viabil, mai temeinic păstrat, bine primit şi privit de toate stăpânirile care nu ne-au avut la inimă şi nici acum nu ne văd cu ochi buni.

Maria TOACĂ

Cernăuţi

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: