Românii din Pătrăuţi au readus spiritul sărbătorilor în Împărăţia Lerului la tradiţionalul festival de colinde

„Un popor care nu are poveste este un popor mort” afirmă Dan Puric. Un popor fără tradiţii este un popor fără viitor. Deşi odată cu europenizarea valorile spirituale se şterg, îşi pierd strălucirea de odinioară, acest colţ de rai carpatin, satul Pătrăuţii de Jos, are o poveste bogată, aici tradiţiile din moşi-strămoşi perpetuă sub semnul Datinii străbune prin dragoste faţă de grai, de portul, cântecul şi dansul popular românesc.

În ziua Sfântului Ştefan pe stil vechi, ocrotiţi şi protejaţi de marele Voievod Ştefan cel Mare şi sfânt, apărător al creştinătăţii, fără ger cumplit şi fără troiene spulberate, dar cu dragoste faţă de Neam şi de Tradiţii în suflet, înveşmântaţi în veritabile costume naţionale, straie vechi din moşi-strămoşi, păstrate cu pietate în lada cu zestre a bunicilor, românaşii din Ansamblul etnofolcloric „Mugurel”, condus de Larisa Chedic şi Natalia Balan, s-au pornit pe lună plină din frumoasa Bucovină, cu inedite colinde, sorcove, sacre obiceiuri, înălţate până la poarta cerului, trecând şi pe la alte curţi boiereşti, au readus spiritul sărbătorilor creştine, valorilor culturale şi tradiţionale româneşti în Împărăţia Lerului, pe scena Căminului Cultural din satul Pătrăuţii de Jos, Storojineţ, pitorească vatră de vrednici români de pe Valea Siretului, unde tradiţiile strămoşeşti au strălucit în salba Datinii la tradiţionalul festival de colinde.

Consacrându-se cu dăruire tinerelor vlăstare, doamna Larisa Chedic, directoarea Casei de Cultură din Pătrăuţii de Jos, şi tânăra instructoare Natalia Balan, susţinute de profesoara şi publicista Eleonora Schipor, cetăţean de onoare al satului, îşi educă copiii în spiritul tradiţiilor strămoşeşti, le altoiesc „mugureilor” dragostea de tot ce e românesc, obiceiuri, port, cântec şi dans popular, demonstrându-şi astfel respectul faţă de neam, de străbuni, de tot ce este sacru şi frumos.

 Or această dragoste de Tradiţii, de Datini a dat rod bogat în pământul străbun prin vlăstarii de viţă românească ce au înmugurit în arborele Ansamblului popular etnofolcloric „Mugurel”, care au readus în scenă magia Crăciunului prin colinde inedite, urări, sorcove, cântece şi dansuri populare. Până sus, la porţile Lerului, s-au înălţat colindele membrilor corului Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din localitate. Cu plete dalbe, mână darnică şi sacul plin au sosit şi Moş Crăciun cu Crăciuniţa, să le-aducă daruri scumpe copiilor cuminţi şi talentaţi.

A înnobilat sărbătoarea, cu un frumos colind ce a răsunat până la Poarta Raiului, talentata româncuţă din Pătrăuţii de Sus Alueta Socolovschi, fiica întreprinzătorilor Angela şi Vasile Socolovschi.

Oglinda fiecărei localităţi este cultura. Doar păstrându-ne ce-i al nostru, comoara strămoşească, zestrea folclorică – limba, portul, tradiţiile şi datinile – putem avea viitor, putem dăinui ca neam de frunte, respectat, stimat de vecini, de alte popoare.

Păstrarea nealterată în Pătrăuţi a datinilor, tradiţiilor, portului popular, dovedeşte vechimea şi vigoarea spirituală a acestui neam de viţă românească din pridvorul carpatin. Sunt comori ce s-au sedimentat în succesiunea veacurilor şi generaţiilor, constituind acea zestre spirituală ce ne defineşte şi ne înalţă în ochii altor neamuri.

FELICIA NICHITA-TOMA

Cernăuţi, „Zorile Bucovinei”

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI