Într-o cântare a Limbii Române, l-am sărbătorit pe poetul Vasile Bâcu

Atunci când îşi strânge într-un cerc frăţesc prietenii la rotunjirea unor date semnificative în cartea destinului, Vasile Bâcu mai întâi de toate e poet, lăsând în umbră calităţile de jurnalist, postul de redactor-şef al ziarului „Gazeta de Herţa”, funcţia de preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Ca şi acum cinci ani, la ora când şi-a sărbătorit meridianul vieţii, ne-a adunat „Ecoul toamnei”, de data aceasta în Palatul nostru Naţional din Cernăuţi. Placheta sa de versuri care-i defineşte vocaţia lirică, talentul de sensibil poet, a apărut surpinzător, datorită insistenţei soţiei sale Ancuţa, profesoară de limba română la Liceul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, Ea a păstrat mărturisirile lirice ce i le trimitea când s-a aflat departe, la datorie în rândurile armatei. Astfel, placheta, modestă ca volum, care i-a înmănuncheat într-un buchet fremătător cele mai sincere sentimente, i-a devenit o carte a destinului, revenind peste cinci ani îmbogăţită în veşmintele limbii ucrainene. De data aceasta a avut parte de o extraordinară surpriză din partea poetului ucrainean Vasile Vascan, vorbitor de limba română, înzestrat cu har artistic şi aleasă omenie.

Moderatorul reuniunii literare şi unul din cei mai apropiaţi prieteni ai sărbătoritului, jurnalistul Nicolae Şapcă, poet şi el, redactor-şef al ziarului „Monitorul Bucovinean”, care apare în română şi în ucraineană, ştie ce spune, afirmând că e o mare fericire pentru un scriitor să atragă atenţia traducătorilor, să fie cunoscut şi citit de alte neamuri, mai ales la noi în Bucovina, unde în virtutea vechilor tradiţii oamenii întotdeauna s-au înţeles, comunicând în două şi mai multe limbi. Mărturisind despre motivaţia de a traduce poezia lui Vasile Bâcu, domnul Vasile Vascan a spus că a întrezărit în profunzimea versurilor satul natal al autorului, Oprişeni, şi satul său, Coteleu, unde el era deja director de şcoală în anul când autorul cărţii abia a văzut lumina zilei. Totodată şi-a exprimat regretul că n-a ajuns să se bucure de aceste clipe scriitorul Grigore Crigan, răpus anul acesta de securea covidului, care l-a inspirat şi l-a îndemnat să se aplece cu peniţa-i de maestru al cuvântului ucrainean asupra acestei plachete de versuri. „Am avut emoţii, n-am dormit toată noaptea când le-am dat, Ancuţei şi lui Vasile, să citească traducerile mele”, a recunoscut tălmăcitorul. Tot de la el am auzit cea mai înaltă apreciere pentru autor: „Nici n-am simţit că fac o transpunere, de parcă aş fi scris eu aceste versuri”.

Înainte de a se face cunoscut ca poet şi a purta în spate „Gazeta de Herţa”, ceea ce, după spusele prietenului Nicolae Şapcă, nu e o metaforă, ci lucru foarte concret îndeplinit de redactorul-şef al ziarului, Vasile Bâcu a fost student la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Cernăuţene. Despre drumurile sale de la început au vorbit foştii profesori universitari – dr. Ilie Popescu, dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, criticul literar Ştefan Hostiuc, care a amintit de şedinţele cenaclului literar de la ziarul „Zorile Bucovinei” şi botezul poetic al studentului Vasile Bâcu. Cu entuziasm a fost susţinută ideea lansată de dr. Cristina Paladean, tânăra şefă a Catedrei de Filologie Română şi Clasică, de a organiza o întâlnire a absolvenţilor care s-au afirmat pe tărâmul literelor şi în alte domenii cu studenţii de astăzi, pentru a le stimula interesul faţă de profesia aleasă, a le inspira încrederea în viitorul limbii române. Întâmplări de neuitat, ce ne readuc în anii muncii de creaţie la ziar, a evocat redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei”, Nicolae Toma.

Iubitori şi cititori de poezie, au lăudat osârdia traducătorului de a pătrunde în lirica lui Vasile Bâcu, oameni apropiaţi autorului, care îl cunosc şi ca activist public în cadrul Societăţii „Mihai Eminescu” – pedagogul Octavian Voronca, fostul şef al Administraţiei de Stat a raionului Herţa, Mihai Gherman, politologul Serghei Hacman. Un cuvânt aparte despre cum se împacă munca de jurnalist cu poezia a avut Marin Gherman, care e în temă ca jurnalist şi poet. Neîndoielnic, înaintea tuturor şi mai bine decât toţi îl cunosc pe sărbătorit consătenii săi din Oprişeni. Fruntea satului (directorul ŞM Nicolae Bodnariuc, profesorul de matematică Ion Pahon, profesorul de franceză Leon Nimigean şi alţi gospodari) a venit în a treia zi a noului an, cu ecou de clopoţei în suflet, să-i confirme încă o dată ceea ce ştie destul de bine fiul Oprişenilor: că e stimat, întotdeauna aşteptat şi binevenit în mijlocul comunităţii.

Vorbind de una de alta, cu plutiri pe creste romantice şi referiri la poezie, a ieşit la iveală că în ipostaza de epigramist, Vasile Bâcu are un concurent serios în persoana lui Vasile Rauţ, de asemenea absolvent al Catedrei de Filologie Română şi Clasică. La momentul potrivit, a improvizat ad-hoc o grozavă epigramă spre amuzarea, dar mai ales potolirea iubitorilor de vorbă lungă. Cu dreptul de mai mare peste toţi cei cu numele Vasile, protejaţi de Sfântul sărbătorit în aceste zile, a rotunjit discuţiile lirice stimatul şi dragul nostru Vasile Tărâţeanu, poet, publicist, membru de onoare al Academiei Române, omul de la care învăţăm să trăim, să învingem şi să iubim româneşte. „O cântare frumoasă limbii române”, a numit el transpunerea versurilor lui Vasile Bâcu în limba ucraineană, îndemnându-ne să păşim înainte stăpâniţi de aceeaşi dragoste pentru verbul matern. Desigur, sărbătoarea a continuat cu un toast poetic şi urări de sănătate pentru sărbătorit, pentru familia sa şi sublimele momente, când: „Nimeni ca noi scrisori nu mai scrie,/ Când peste sate amurgul coboară,/ Scriem cu dor pe-a credinţei hârtie,/ Cu inima-n faţă, drept călimară.”

MARIA TOACĂ

Cernăuţi 

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Oameni deosebiti, cu suflet romanesc si cu talent!

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: