Petru Movilă şi Movileştii

 Acum două săptămâni, 22 şi 23 noiembrie, în organizarea distinsă a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi găzduirea caldă a Mănăstirii Suceviţa (cu episoade oportune şi plăcute la Teodoreni, Dragomirna, Bogdana şi Putna) s-a desfăşurat simpozionul „Moştenirea spirituală a Mitropolitului Petru Movilă în spaţiul românesc”. Participarea a fost la fel de distinsă, comunicările şi discuţiile – profunde, valoroase, incitante, ambianţa – deosebit de agreabilă.

Sunt mai multe mănăstirile bucovinene care, dincolo de rostul lor prim, se angajează în vremea din urmă, cu rezultate frecvent excelente, prin vieţuitorii cu studii înalte şi titluri ştiinţifice din comunităţile monahale şi, până la urmă, cu participarea felurită a obştilor întregi, în sprijinirea cercetării umaniste şi în cercetarea propriu-zisă, în comunicarea rezultatelor acesteia prin astfel de întâlniri la care participă şi personalităţi ale lumii laice, prin tipărituri realizate la standarde de calitate întotdeauna de luat în seamă. Îmbogăţirea în sine, ştiinţifică şi culturală, pe care interogaţia cheltuită aici o aduce este preţioasă, dar sunt remarcabile şi absolut trebuitoare cultural şi câteva însuşiri care se nasc şi se impun în chip spontan şi fac trăsătura distinctivă, mi se pare, a discursului practicat în aceste ocazii: o mai legată asumare decât în afara lăcaşului a tradiţiei în general, un umanism care are în vedere un om neabstractizat, o situare în respect şi ascultare faţă de valorile eterne – iar asta nu pentru că n-ar exista schimbare, ci pentru că schimbarea însăşi este preeminent un fapt trecător şi de trecere printre cele ale statorniciei.

Pe de altă parte, e de spus numaidecât că ceea ce se vede cu ochiul unor atare prilejuri, lucru pe care l-au şi spus explicit oameni cu greutate în aceste zile, este că probabil niciodată în existenţa lor aceste aşezăminte n-au arătat şi nu s-au înfăţişat lumii atât de bine ca astăzi. Rânduială, discreţie, eleganţă – obţinute, desigur, cu ascultare, cu multă, asumată şi dăruită trudă, cu un spirit gospodăresc neabandonat vreo clipă şi a cărui reactivare în comunităţile laice e cert că ne-ar face tuturor mult bine, cu slujire onestă şi devotată a unor valori neîndoielnice şi, cu siguranţă, cu disponibilitatea specifică pentru a se inspira şi împrăştia atâta iubire hristică în exterior câtă trebuie pentru ca obştea să rămână ea însăşi într-ale ei şi, în acelaşi timp, asta să-i procure lăcaşului cercuri de apropiaţi, de prieteni, de susţinători şi de sprijinitori în toate categoriile lumii dimprejur. În logica raţionalismului secularizant al vremii noastre, mânăstirile şi comunităţile lor li se vor fi părând multora, mai ales necunoscătorilor însă, entităţi ciudate, ieşite din timp. Dar precum ele au fost universităţile noastre şi nu numai, dincolo de rostul lor de bază înţeles şi neînţeles, sunt şi astăzi, poate chiar mai mult decât odinioară şi poate că mai mult uneori decât ele însele conştientizează, realităţi de la rădăcina şi din temelia fiinţei noaste individuale, sociale şi, desigur, etnice – de ce nu? – şi e nevoie nu să ne răspundem prea repede la întrebările cum şi de ce asta, precum mult prea adesea facem, cât mai cu seamă să ne lăsăm bântuiţi de frământarea întrebării. E aici unul din acele locuri în care nu există răspuns sau absenţa lui, ci numai luminare sau absenţa acesteia.

Dar în discuţie era onorarea prin pomenire şi prin cercetare şi înţelegere a facerilor celui care a fost Petru Movilă. De fapt, Sfântul Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului – canonizat mai întâi de biserica ortodoxă ucraineană, apoi de B.O.R. (în calendarul nostru, 22 decembrie), importantă personalitate a ortodoxiei şi prin asta a lumii creştine întregi, personalitate cu însemnătate de întemeietor în biserica şi în cultura ucraineană, dar de prim rang şi în cultura noastră, din care a ieşit şi în care a lăsat multe şi felurite mărturii de implicare (pe care dicţionarele, ca dicţionarele, în general le consemnează, iar cercetătorii le-au comentat). Participanţii la simpozion au evocat fapte, au adus dovezi şi au făcut sublinieri cu deosebire într-un sens curajos, dar pe care l-au socotit deplin legitimat: al universalităţii lui Petru Movilă. Din opera lui de cărturar umanist convins de utilitatea tipăririi şi răspândirii cărţii, de teolog, de rânduitor de biserică şi de învăţământ, lucrarea considerată de căpătâi pe criteriile importanţei ca atare şi al interesului pe care ea l-a stârnit în lume, „Mărturisirea de credinţă” (un titlu uzual în limba română), a fost tradusă în numeroase limbi şi culturi (având şi în spaţiul românesc, de la apariţie şi până în prezent, în jur de 20 de traduceri) şi a contribuit la definirea specificului ortodoxiei şi la apărarea ei, iar prin asta, de fapt, a creştinismului în totalitate.

La noi însă, în plus, Petru Movilă este vlăstar al uneia din marile familii făcătoare de ţară şi de istorie, cea a Movileştilor – al cărei sânge ar curge şi azi prin vinele unor neamuri nobiliare occidentale. În orice caz, numeroasă şi diversă, vestită în vremurile ei şi peste timp, dând domni şi mitropoliţi (aceştia, să nu ignorăm, şi ei un fel de domni), cărturari, ctitori şi înalţi dregători, cu orgolii princiare şi cu urme pe măsură lăsate nu doar între hotarele ţării, contradictorie, cu suişuri şi coborâşuri, cu triumfuri şi căderi, prigoniri şi suferinţe, cu întâmplări de viţă omenească bogate, dramatice adesea, ar fi avut cu ce stârni şi hrăni pe urmă inspiraţia unui Shakespeare. N-au avut însă toate neamurile un Shakespeare – şi nu l-am avut nici noi şi se poate ca vremea să-i fi trecut într-adevăr definitiv. De-ar fi însă măcar ca în fibra noastră să se nască şi să renască acel ceva de natură să îndrepte spre adâncul din care lumina vine unică şi pentru toţi aceeaşi.

AUREL BUZINCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: