Nu-ţi fă griji! (II)

Reputatul profesor universitar psiholog Daniel David se referea într-un interviu la fenomenul românesc al respingerii vaccinării anti-Covid-19. Din punctul său de vedere, „realitatea psiho-socială românească nu este foarte încurajatoare pentru vaccinare”.

 El consideră că „mintea umană nu e făcută să caute adevărul” şi de aceea explicaţii iraţionale sunt alese, preferate atunci când ne confruntăm cu situaţii excepţionale, incontrolabile, copleşitoare. Astfel, preferăm răspunsul cel mai facil la întrebarea „de ce?” şi alegem să-l credem, ceea ce ne va modela definitoriu comportamentul. Tot el atrage atenţia asupra confuziei care se face frecvent între „credinţa” (religioasă) ca o componentă superioară a spiritualităţii şi „superstiţie”. Demontează astfel motivaţia religioasă a antivaccinismului. Superstiţia – definită tot de Dicţionarul de Psihologie ca o „credinţă nefondată cu privire la natura sau cauza unui fenomen”, generând un „comportament individual sau social care atestă această credinţă” – este explicată de cercetători ca fiind un mecanism de coping primitiv şi care limitează raţionalul şi liberul arbitru.

Putem suspiciona prezenţa fenomenului de „frică patologică”, manifestată faţă de vaccinare, la o parte din concetăţeni, frică indusă prin mijloace diverse dezinformatoare.

„Frica patologică” este iraţională, se declanşează anormal, fiind activată de niveluri prea joase de periculozitate pentru a fi nocive, dar care sunt accesate în mod frecvent. În situaţia la care ne referim, nivelurile declanşatoare sunt reprezentate de dezinformarea sistematică. Rezultă comportamentul dezadaptativ, refuzul vacinării, chiar cu riscul unei evoluţii severe, potenţial fatale a îmbolnăvirii. Campaniile susţinute de dezinformare au întărit deci răspunsul de frică patologică. Individul, grupul social au răspuns prin negarea adevărului ştiinţei, cu preţul sănătăţii sau chiar al vieţii.

Însă, chiar şi pentru cei care vor supravieţui pandemiei, este de aşteptat a se constitui un sindrom de stres post-traumatic, ce va impacta profund calitatea vieţii, deoarece epidemia globală produce şi o traumă psihologică persistentă. Aceasta traumă constă în conştientizarea evenimentului propriu-zis, ca pericol real faţă de viaţa sau cel puţin integritatea persoanei. Experienţa subiectivă a bolii se va continua cu retrăirea intruzivă a amintirii ei, cu redeşteptarea angoasei în prezenţa unor stimuli declanşatori ai amintirilor. Persoanele afectate se simt în nesiguranţă, trăiesc cu anxietate convingerea că nu deţin controlul asupra corpului şi emoţiilor lor. Anticiparea consecinţelor individuale, fizice, psihologice şi sociale, de multe ori imprevizibile, deformează readaptarea la viaţă de după evenimentul traumatic, respectiv evoluţia ulterioară. Acest proces poate dura toată viaţa.

Tulburarea de stres post-traumatic, ca fenomen extins la nivel social, priveşte însă şi pe martorii neimplicaţi direct în evenimentul traumatic al pandemiei, dar care pot dezvolta comportamente de tip iritabilitate, răbufniri de mânie, autodistructivitate, hipervigilenţă, dificultăţi de concentrare, tulburări de somn.

Şi pentru că experienţele copleşitoare debusolează şi anxietează omul, nevoia de protecţie împotriva incontrolabilului şi nevoia de acceptare pot genera un răspuns facil aparent adaptativ. „Cu cât oamenii înţeleg mai puţine din ştiinţă, cu cât diferenţa dintre explorarea lumii prin empirism disciplinat şi imposibilitatea lor de a o înţelege este mai mare, cu atât le este mai uşor să caute o explicaţie fundamentată pe credinţă” spune Neil MacGregor în cartea sa „Trăind cu zeii. Despre credinţe şi popoare”. Cu cât ştiinţa modernă a dezvoltat capacitatea de a răspunde întrebărilor şi de a dezlega dilemele ce au stat mereu la baza impulsului religios, în tot mai multe societăţi s-a eliminat „necesitatea existenţei dogmei religioase” şi încă „pe măsură ce cunoştinţele umanităţii cu privire la lumea materială avansează, explicarea acesteia în termeni religioşi diminuă”. Realităţile comportamentale ale populaţiei române par a contrazice, însă, concluzia autorului.

Într-un amplu studiu privind psihologia poporului român, Daniel David calcula statistic trăsăturile psihologice identificate şi obţinea scoruri mari la nivel de conformism, religiozitate, dar şi de „cinism social” şi scepticism. Aceste trăsături se completează cu niveluri mai mici de „pragmatism, încredere în oameni, benevolenţă, autodeterminare” şi cu tendinţă spre bipolaritate, adică împărţirea în tabere cu înclinaţii antagonice. Se mai consemnează în urma studiului: „cultură colectivistă, gregară”, de turmă şi „putere concentrată ierarhic”. Astfel se poate înţelege mai bine comportamentul antivaccinist, cu toate riscurile medicale implicate. Mecanismul negării realităţii pandemice, lipsa de încredere în autoritatea ştiinţifică, superstiţiile se îmbină cultural şi istoric cu delegarea responsabilităţii individuale către Divinitate, la care este suficient să ceri, să „te rogi” nefiind nevoie de nicio altă implicare activă. Aşa cum arată studiul, românii cultivă „hetero-determinarea (de către tradiţie, religie), faţă de autodeterminare (autonomie în decizie)”.

Probabil cheia pentru ieşirea din acest adevărat „blocaj psihosocial”, după cum l-a numit renumitul psiholog, ar consta în exersarea, cu perseverenţă, a empatiei, a „talentului de a şti ce simt ceilalţi”, a disponibilităţii de a te pune în locul celuilalt pentru a-i înţelege punctul de vedere, frica, revolta, opoziţionismul, poate chiar disperarea. Nu neapărat de a-i adopta punctul de vedere, dar de a înţelege resorturile psihologice care îi condiţionează conduita şi deciziile. În egală măsură însă, educaţia de valoare, solidă, coerentă, bazată pe ştiinţă, este singura care poate feri individul de dezinformare. Individul conştient şi educat trebuie să fie capabil să se informeze corect şi să ia decizii raţionale. Pandemia de Covid-19 pare a ne fi împărţit, deocamdată cu puţine şanse de reconciliere, în două tabere ostile şi deopotrivă de înverşunate. Uităm că facem parte din acelaşi popor şi că avem un destin istoric comun. Bipolaritatea cu care am fost descrişi, segregaţionismul îngreunează o dezvoltare eficientă, armonioasă, din orice perspectivă am privi această dezvoltare. Dincolo de ştiinţă sau credinţă, ca fundamente ale acţiunilor noastre, este important să avem în vedere necesitatea nu numai moral-etică de acţiune, în sensul armonizării binelui individual cu binele general. Deşi există indivizi care prosperă într-o societate dezbinată, conflictuală, ignorantă şi tot mai dezorientată, starea celor mulţi este cea care ar putea înclina balanţa supravieţuirii speciei.

Zilele acestea se vorbeşte despre revigorarea campaniei pro vaccinare…

La televizor, printre scandaluri, acaparează atenţia mulţimea de oameni mari şi mici, de undeva din judeţul meu de suflet, fosta (oare?!) „Lombardie a României”. Scandează în cor că vor să se întoarcă la şcoala „în format fizic”. Desigur, este vorba despre dreptul la învăţătură… Avem cea mai mică rată de vaccinare din ţară… (din Europa etc.).

Prin faţa ochilor minţii îmi trec alert frânturi de informaţii: „imunizare de turmă”, „mutaţii”, „tulpina delta”, „africană beta”, „tulpină românească”, „vaccinare”, „efecte”,„conspiraţie”, „496”, „oxigen”, „6,7 la mie”…

Fraţii de peste Prut au şi ei necazuri. Şi la ei spitalele nu mai au locuri, iar televiziunile abundă în ştiri de groază. De pe marginea gropii, cu lopata în mână, privind de sus în jos, un individ cu facies sardonic ne spune de pe ecranul televizorului: „Aici sunt destule locuri. Aşa că nu-ţi fă griji!”

Dr. NICOLETA CIOBANU-HAŞOVSCHI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: