GEORGE ENESCU LA CERNĂUŢI

Teatrul Naţional din Cernăuţi, gazda concertelor lui George Enescu în anul 1923, şi piaţa sa, la o ediţie de acum câţiva ani a manifestării internaţionale „Întâlniri bucovinene”

Despre primul popas al lui George Enescu la Cernăuţi, în Bucovina proaspăt readusă la obârşiile primordiale, după 144 ani de înstrăinare prin rapt şi vânzare, oneroasă, avem o mărturie, de visu, rămasă de la Oltea Nistor-Apostolescu (1905-1999), fiica renumitului istoric Ion Nistor (1876-1962), remarcabil om politic şi patriot român, fost, între altele, ministru al Bucovinei imediat după revenirea provinciei la obârşiile sale fireşti în 1918.

În vârstă de 14 ani, distinsa adolescentă participă, în limitele îngăduite de eticheta vremii, la diverse evenimente publice din viaţa Cernăuţiului, precum vizitele protocolare prestate de personalităţi de seamă ale momentului, între care şi George Enescu. Privilegiata martoră va reţine, într-o virtuală carte ulterioară de memorii, impresiile înregistrate pe retina minţii şi sufletului în astfel de împrejurări. Cartea, intitulată Din comoara mea de amintiri, a apărut târziu, în anul 2003, la Editura Septentrion din Rădăuţi, sub îngrijirea unui renumit profesor rădăuţean de umanioare, Vasile Precop (1915-2006), după ce, cu şapte decenii înainte, publicase o carte cu însemnări de drum, Spre Orient. Amintirile despre George Enescu semnate de Oltea Nistor-Apostolescu întregesc în mod fericit imaginea marelui nostru muzician în spaţiul bucovinean ataşându-se celor, în două tranşe, semnate de Leca Morariu, pe care le-am publicat în revista „Plumb”, socotind că Bacăul merită să-l aibă pe George Enescu, şi informaţional, cât mai bine integrat în spaţiul său spiritual, datorită în principal episodului Tescani, localitate în care compozitorul şi-a creat şi opera sa capitală, Oedip. Reproducem, în continuare, fragmentul de jurnal (din Comoara mea de amintiri) consacrat marelui nostru muzician (compozitor, interpret, dirijor) de Oltea Nistor-Apostolescu, întru memoria Cernăuţiului onorat pentru prima oară de prezenţa lui George Enescu, în anul 1919.

G E O R G E

E N E S C U

„Artistul este un frate al oamenilor, cărora are să le comunice în secret ceva ce natura i-a încredinţat numai lui.”

Din mulţimea de vizite, care au onorat în vara anului 1919 Bucovina, ne-a rămas mai neuitată şi emoţionantă pentru toţi cetăţenii Cernăuţiului aceea a lui George Enescu din 10 şi 11 iulie 1919.

Refuzând – în modestia sa – să fie găzduit în Palatul Administrativ, el preferă o cameră insalubră şi incomodă de hotel, pentru a fi mai liber. Doar mesele le lua la noi, iar peste zi făceam excursii cu maşina pe la diverse mănăstiri.

Odată, întorcându-ne de la Suceviţa, ne-am oprit la o gustare într-o minunată poiană îmbălsămată de flori. La plecare, el singur ţinu să se asigure că n-a rămas nici o urmă în poiana înflorită, de la popasul nostru, ca să nu fie stricată estetica peisajului.

În altă după amiază, făcând o plimbare în pădurea de la Ţeţina şi Revna, din apropierea Cernăuţilor, în timpul drumului se defectă maşina. Am coborât şi am început s-o întindem pe jos de frică să nu întârziem ora concertului, până la venirea unui ajutor.

George Enescu mergea cu capul plecat într-o parte, repetându-şi exerciţiile pentru concertul ce urma în seara aceea.

În toate aceste seri de neuitat, delirul publicului ce se dezlănţuia după fiecare bucată nu mai contenea, lumea refuza literalmente să părăsească sala.

În ultima seară, după concert, generalul Zadic oferi la Cercul Militar o masă, la care luă parte tot ce era mai select în societatea românească cernăuţeană. După entuziaste toasturi a urmat dansul. A fost pentru prima dată când mi-au îngăduit şi mie să mă alătur prietenei mele Grety Zadic şi să iau parte la o adevărată petrecere.

George Enescu se mai abătu în câteva rânduri prin Cernăuţi, neuitând niciodată să-i facă o vizită mamei mele.

Ultima oară, în 27 februarie 1927 – când eram deja elevă la Conservatorul Românesc, condus de Alexandru Zira, fiind împrietenit cu Enescu de la Iaşi, acesta fu invitat să viziteze şcoala. Intrând în clasa profesoarei mele Silvia Căpăţână, unde întâmplător eram la lecţie, am fost imediat aşezată la pian să cânt bucata mea preferată, Nenia de Sgambati. Eram atât de emoţionată, încât am fost nevoită s-o încep a doua oară. Dar zâmbetul blând şi înţelegător al „Maestrului” mi-a dat curaj s-o cânt apoi perfect.

După alegerea sa ca membru activ al Academiei Române, George Enescu se întâlnea în fiecare vineri cu tatăl meu la şedinţele reglementare, împrietenindu-se mai îndeaproape. Întorcându-se acasă de la Academie, tatăl meu mi-a adus următoarele rânduri scrise în franţuzeşte de George Enescu, pe care le-am tălmăcit în româneşte:

 

A FI TÂNĂR

 

„Tinereţea nu este o podoabă a vieţii. Este o stare de spirit, un efect al voinţei, o însuşire a imaginaţiei, o intensitate emotivă, o victorie a curajului faţă de timiditate, un gust de aventură faţă de comoditate.”

„Nu ajungi a fi bătrân decât atunci când ai renunţat la ideal. Anii încreţesc pielea, lipsa de ideal îţi încreţeşte sufletul. Preocupările, îndoielile, frica şi disperarea sunt duşmanii care ne apleacă cu încetul spre pământ, devenind pulbere încă înainte de moarte.”

„Tânăr este acela care se miră, se încântă şi care mereu, ca un copil nesăţios, nesocotind evenimentele şi găsind bucuria în jocul de-a viaţa.”

„Eşti tânăr pe cât de mare îţi este încrederea în tine, pe cât ţi-e speranţa de tânără; eşti bătrân cu cât eşti mai abătut.”

„Vei rămâne tânăr cât timp eşti receptiv la tot ce e frumos, bun şi mare, la mesagiile naturii, ale omului şi ale nesfârşitului.”

„Dacă într-o zi sufletul tău va fi mişcat de pesimism şi ros de chin, doar Dumnezeu se mai poate milui de sufletul tău îmbătrânit.”

 GEORGE ENESCU

Text comunicat

şi comentariu de Nicolae Cârlan

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: