Teii eminescieni vor înflori de-acum sub cerul Bibliotecii „Mihai Eminescu” Botoşani

 Am venit împreună de la Suceava, artista plastică Lucia Puşcaşu, universitara şi scriitoarea Gina Puică şi cu mine, toate trei laureate ale Premiilor Eminescu „Teiul de Aur” şi „Teiul de Argint”, fondate şi însufleţite din anul 2002 de Elena Condrei, directoarea Editurii „Geea” Botoşani, publicistă şi scriitoare. Şi toate trei invitate la a XX-a ediţie a acestor valoroase şi onorante premii, ţinută la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, pe 11 septembrie 2021. Păşim cu respect pragul frumoasei instituţii-gazdă (monument istoric), ne îmbrăţişăm (după moda vremurilor noastre pandemice, ca nişte fluturi în aer), cu Elena Condrei, apariţie tinerească, neatinsă de avalanşa anilor, cu ziua de naştere chiar în această săptămână, şi ne bucurăm să o cunoaştem pe noua directoare a Bibliotecii, Ersilia Iacob. Primim şi ne trecem după gât panglica tricoloră a unui impresionant medalion metalic cu imaginea Bibliotecii (fondată în 1882), pe avers, şi, pe revers, cu însemnele cabinetului de numismatică şi filatelie deschis aici de Constantin Mălinaş, Constantin Conţac, Elena Condrei, Cornelia Viziteu şi Mihai C.V. Cornaci la 1 decembrie 2016, cabinet singular în peisajul bibliotecilor judeţene din ţara noastră.

Lume multă, cât permite (după noile reguli ale evenimentelor culturale), sala mare, cu lămpi pe mese, probabil, obişnuit, sala de lectură. Cinsteşte cu prezenţa (prima data după câte ţin minte la nivelul acestei funcţii) preşedinta Consiliului Judeţean Botoşani – Doina Federovici. Moderatorul fără egal al manifestării, Traian Apetrei, până de curând directorul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani, el însuşi laureat al acestor Premii, observă în deschidere că spre deosebire de atâtea iniţiative care încep exploziv şi se sting repede, Teii au avut tenacitate, entuziasm, resursele interioare – plăcerea de a-l reciti şi omagia pe Eminescu -, atingând o rezistenţă de 20 de ani, astfel că „suntem părtaşi la un fenomen cultural”. La rându-i, Elena Condrei face o scurtă rememorare, de suflet, dar susţinută convingător, strălucit, de cifre, cei 20 de ani însemnând 148 de laureaţi din ţară şi de peste hotare, 16 volume de interviuri „Eminescu nestins” şi 5 antologii. După care surprinde participanţii cu mărturisirea că din dorinţa ca Eminescu să continue să respire cât mai frumos, cât mai înalt, cu acceptul doamnelor Doina Federovici şi Ersilia Iacob şi al instituţiilor pe care le reprezintă, încredinţează Teii acestora, urmând ca începând cu ediţia a XXI-a instituţia Premiilor Eminescu „Teiul de Aur” şi „Teiul de Argint” să funcţioneze la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, sub egida Consiliului Judeţean Botoşani. Şiruri de aplauze salută această insolită preluare a unei instituţii particulare de recunoscut succes de către o instituţie a statului, capabilă să-i dea plus de vigoare şi durabilitate. Iar altele, declaraţia Elena Condrei de a le sprijini viitorul cu întreaga sa experienţă, cu logistica şi relaţiile sale.

Dna Doina Federovici consideră că Premiile Eminescu „Teiul de Aur” şi „Teiul de Argint” reprezintă „unele din cele mai importante distincţii culturale care se acordă la Botoşani”, că merită aplauze dna Elena Condrei care a decis să predea ştafeta Bibliotecii Judeţene şi, preţuindu-i mentoratul, îşi exprimă convingerea că, împreună, „vom face tot ce ne stă în putere pentru a le menţine”.

Urmează un moment de reculegere pentru laureaţii plecaţi dintre noi, sculptorul Ion Irimescu, PS Gherasim Putneanul, scriitorii George Muntean şi Cezar Ivănescu, artista plastică Dany-Madlen Zărnescu şi, cu regret, mulţi alţii. O adevărată constelaţie de nume luminoase, cărora la ceasul acestor rânduri, li se alătură cel al scriitorului Grigore Crigan din Cernăuţi.

Juriul, alcătuit din oamenii de artă şi de condei, Dragoş Pătraşcu, Constantin Tofan, Vasilian Doboş, Augustin Eden, Elena Condrei şi Mihai Cornaci, secretar al Societăţii Numismatice Române – secţia Botoşani, a acordat la această ediţie pe lângă tradiţionalele sale Premii pentru Literatură, Arte vizuale, Colecţii şi Colecţionari, Premii pentru Publicistică, Biblioteconomie, Restituirea istoriei şi Folclor, precum şi două Diplome de Merit. Ne-ar fi plăcut să-i vedem ţinând în mână minunatele medalii în cuibul lor de catifea albastră şi pe istoricul literar Adrian Dinu Rachieru de la Timişoara, dar originar din Soloneţul Bucovinei, şi pe sculptorul Vlad Ciobanu, născut pe meleaguri vasluiene, însă de decenii profesor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, amândoi distinşi cu Premiul Eminescu „Teiul de Aur” cu Diplomă de Excelenţă pentru Opera Omnia, însă niciunul nu a reuşit să ajungă la Botoşani. În schimb, venind tot de departe, pentru aceeaşi preţioasă distincţie, au avut parte de o călduroasă primire Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, şi Miron Manega, realizator al publicaţiei „Certitudinea”. Pentru amândoi, a rostit o bogată Laudatio Elena Condrei, dublată de o alta, aparţinându-i lui Florin Egner, preşedintele Filialei Bacău a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Între multe merite, sunt amintite instituirea Zilei Ziaristului Român pe 28 iunie, data la care, după cum se ştie Eminescu a fost obligat să iasă din câmpul de luptă al publicisticii sale, şi fondarea Premiului Eminescu Ziaristul, graţie lui Doru Dinu Glăvan, iar datorită lui Miron Manega – existenţa unei publicaţii cu Eminescu redactor-şef şi editorialist, în sensul că în spaţiul editorialului i se retipăresc, număr de număr, articolele. Şi scriitorul Marius Manta, redactor al prestigioasei reviste „Ateneu”, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” Bacău, a reuşit să ajungă la sărbătoarea sărbătorilor Teilor eminescieni. A venit împreună cu soţia, OanaAndreea, cu o zi înainte, ca să aibă vreme să vadă şi să revadă locuri şi zidiri eminesciene, trăind urcarea în Ţara de Sus ca pe un eveniment sufletesc de mare importanţă. M-am bucurat să-i rostesc o scurtă laudatio, să laud un condei de aur distins cu Teiul de Argint doar pentru că este cu mult mai tânăr decât seniorii aurului. Ca şi Gina Puică, ca şi Mihaela Grădinariu la alte ediţii. Iar cuvântul lui Marius Manta despre răbdarea ziditoare, despre slujirea prin scrisul tău a binelui, frumosului şi adevărului rămâne memorabil. Ca şi încheierea sa: „Mă înclin în faţa lui Eminescu!” Sigur, spaţiul nu ne permite un „film” complet al ediţiei, dar aş mai menţiona doi laureaţi, pe Cristina Cornaci, Teiul de Argint „pentru colecţia selectivă Eminescu” – secţiunea Colecţionari, şi Ersilia Iacob, „Teiul de Aur”, „pentru activităţi de excepţie în domeniu” – Biblioteconomie, precum şi intervenţia din final a poetei, eminescologului Lucia Olaru Nenati, laureată cu aur la începuturile acestor Premii Eminescu, cu o emoţionantă evocare a acelor începuturi şi a personalităţilor lor, în frunte cu Grigore Vieru.

Iar la urmă – o imagine decupată din drumul înapoi spre Suceava, cu un popas în faţa unui ispititor munte de harbuji şi alte bunătăţi ale verii, construit la marginea tarlalei sale de un gospodar încercat de greutăţile lucrării pământului în aceste vremuri şi mândru de frumuseţea roadelor sale: „Nu vă supăraţi, dar de unde veniţi cu medaliile astea pe piept?” „Nu de la Tokio, am râs, dar pentru noi la fel de minunat, din Botoşanii lui Eminescu!”

Şi atingându-le uşor, în clinchetul lor am auzit încă o dată răsunetul final al sărbătorii sărbătorilor: La mulţi ani, Elena Condrei! La mulţi ani, Teilor eminescieni!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: