Cursurile Universităţii populare „Ion Nistor”, ediţia 2021

În miezul lunii septembrie, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB) a desfăşurat trei din cele patru activităţi cuprinse în programul cursurilor Universitatii populare (libere) „Ion Nistor”, ediţia 2021.

Pe 13 septembrie, la iniţiativa preotului Petru Prelipcean, a avut loc la Căminul Cultural din Costişa (comuna Frătăuţii Noi) manifestarea „Familia Isopescu în mişcarea naţională din Bucovina”. Mai mulţi vorbitori – scriitorul Ion Filipciuc, învăţătorul Vasile Nemţoc, profesorii George Olari şi Vasile Olari ş.a. – au evocat „actele şi faptele” unor personalităţi din familia Isopescu ori apropiate de familia Isopescu în lupta pentru afirmarea naţională a românilor (nu doar) din Ţara de Sus, au exprimat favorabilităţi, dar şi critici în raport cu o serie de lucrări, în care sunt evidenţiate meritele şi nemeritele mai multor generaţii de intelectuali din familia menţionată (a fost adusă în atenţie, spre pildă, cartea profesorului Petru Bejinariu, al cărei titlu a inspirat evenimentul), au găsit cuvintele potrivite întru neuitarea soţilor Eleonora şi Heracles Isopescu, figuri reprezentative ale actualei Şcoli Gimnaziale „Samuil Isopescu”, care s-au depărtat de această lume în toamna anului trecut, au imaginat, în chip temerar, legături eclatante între idealurile din epoca lui Claudiu Isopescu şi „proiectele de viaţă” ale tinerilor capabili „să scrie istorie sub ochii noştri”. Activitatea din prima zi de şcoală, care s-a bucurat de sprijinul autorităţilor locale, a fost întregită de momentul artistic oferit de ansamblul „Dulce grai bucovinean” din localitate.

Joi, 16 septembrie, în Sala de Artă „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava, profesorii Liviu-George Maha şi Marcel Ungurean plus autorul acestor rânduri au trecut în revistă idei-forţă (şi) din lucrările „Fericitor”, „Gnoza de la Bilca” şi „Omeconomia” sau, dacă preferaţi, au construit înţelesurile evenimentului „Cu sârguinţă despre «cartea de ştiinţă» – incursiune în opera profesorului Tiberiu Brăilean” (cea dintâi manifestare din seria celor pregătite de SCLRB pentru a marca 150 de ani de la înfiinţarea Colegiului Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”). Universitarul ieşean, originar din comuna Bilca, este un cercetător al Omului deplin, maiestuos, detaşat de avuţie, putere şi plăcere („viţeii de aur” adoraţi de indivizi care coboară pragmatismul la nivelul interacţiunilor umane mercantile) şi al Binelui pe care acesta trebuie să-l slujească, un analist preocupat de criza năprasnică a civilizaţiei care supraimpresionează lumea contemporană, deci neangajat în cuantificarea epifenomenelor îmbrăcate în sintagme preţioase (reducerea ratelor creşterii economice, deprecierea sistemelor educaţionale, agravarea inegalităţilor etc.), un teoretician cu exprimări critice relativ la parcelarea ştiinţei economice, la replierea profesioniştilor în veritabile microcosmosuri, cu scopul asumat sau îmbrăţişat pe parcurs de… a-şi savura propriul discurs (în pofida ironiilor pogorâte de filosofi de teapa lui Jean Baudrillard odată cu intens mediatizata instaurare a precarului), un gânditor neîncorsetat de dogme şi canoane, capabil să explice convingător că „homo oeconomicus” nu-l desemnează pe stăpânul jocului economic, ci se referă doar la un actor (poate talentat, de multe ori expresiv) şi, mai cu seamă, un „cutezător cugetător” în măsură să afirme nevoia de conştiinţă, de morală superioară în calitate de sinteză a unui domeniu cutremurat, pe de o parte, de „nenumele nimicului” (globalizare), de fragilizarea mai tuturor valorilor, de la mentalităţi la frontiere, şi revoluţionat, pe de altă parte, de resurecţia „omului nomad”, propovăduită cu fraze atent ferchezuite de Jacques Attali, care reactualizează în memoria colectivă faptul că în sarcina sedentarilor pot fi reţinute, dintre marile invenţii civilizatoare, numai cetăţile şi impozitele.

O zi mai târziu, în sala de şedinţe a Bibliotecii Municipale „Tudor Flondor” din Rădăuţi, istoricul Ştefan Purici, prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, a susţinut conferinţa „Bucovina în istoriografia modernă şi contemporană”. Între altele, binecunoscutul profesor şi cercetător sucevean a developat analize riguroase asupra unor cărţi de referinţă ale istoricilor germani şi ucraineni interesaţi în cel mai înalt grad de Bucovina (Rudolf Wagner, Boris Timoşciuk, Arkadi Jukovski/Zhukovsky etc.), pe care le-a evaluat în legătură cu realităţile sociale, economice, etnice, culturale şi confesionale, cu spiritul identitar şi cu „loialismul”, cu semnificaţiile multiple ale anului 1918, cu felul în care s-a încadrat provincia istorică în democraţia românească interbelică, cu cel de-al Doilea Război Mondial şi cu consecinţele sale imediate, cu perioada comunistă, cu „dificilii ani 1990” şi cu primele decenii ale veacului al XXI-lea, în care, vorba lui José Saramago, „se cloceşte (din nou) oul şarpelui”.

Ediţia din acest an a cursurilor Universităţii „Ion Nistor” se va încheia pe 8 octombrie, la Rădăuţi, odată cu derularea concursului „Septentrion”, rezervat liceenilor îndrăgostiţi de lectură. Au fost aleşi să participe la acest eveniment elevii Cosmin Ţugui, Denisa Simionesi, Teodora Pîslar, Alexia Tablan şi Andra Văcaru.

CORVIN BEJINARIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: