Limba noastră cea română este atât de bogată şi de frumoasă, încât o poţi folosi ca pe un joc al cuvintelor în exprimarea simţirilor şi trăirilor.
Ei, Limbii române, în preajma sărbătorii ce-i este dedicată pretutindeni unde graiul românesc dăinuie, i-a oferit cinstirea cuvenită şi Cenaclul literar-umoristic „Ţara de Sus” din Câmpulung Moldovenesc.
Continuând o frumoasă tradiţie care a debutat la redeschiderea Muzeului Arta Lemnului din localitate, acesta sărbătorindu-şi 85 de ani de existenţă, Cenaclul şi-a desfăşurat „taifasul cuvintelor” în Sala Carului de aici, ambianţa contribuind la atmosfera de sărbătoare pe care ne-am dorit-o.
Activitatea a fost moderată de redactorul-şef al revistei câmpulungene „Însemnări bucovinene”, iniţiată de fondatorul său, Constantin Tiron, şi realizată cu implicarea creatorilor, nu numai din cenaclul nostru, ci şi din alte părţi ale ţării sau din diaspora.
Moderatoarea a dat un plus de frumuseţe manifestării, subliniind importanţa şi locul limbii române în existenţa noastră. Rostirile sale au fost exemplificate de cei prezenţi cu fragmente din creaţiile lor, dar şi cu citate din marii corifei ai culturii române, care au îmbogăţit limba noastră: Eminescu, Sorescu, Cioran, Noica şi alţii.
Gheorghe Solcan, cunoscutul scriitor humorean, pe care îl considerăm şi al nostru, după cuvinte calde despre limba română, a recitat poezia „Bucovina, draga mea” şi alte versuri adecvate momentului din creaţia sa.
Cu aceleaşi sentimente de dragoste pentru limba noastră, a vorbit col. r. Vasile Aioanei, citându-l, printre alţii, pe Emil Cioran şi dorul acestuia de limba maternă, pe când se afla în Franţa.
În stilul său, original, poetul Valerian Bedrule a demonstrat, încă o dată, prin versurile prezentate, nu numai frumuseţea, ci şi varietatea limbii române.
Gabriela Braha, Ana Andronicescu, prof. Cecilia Dăscălescu, venită de la Huşi, ca şi ceilalţi care au luat cuvântul au contribuit, prin creaţiile lor sau ale celor pe care i-au citat, la reuşita manifestării. „Luceafărul” lui Eminescu, emoţionanta poezie „Trebuiau să poarte un nume” de Marin Sorescu, dedicată lui Mihai Eminescu, recitate de Cecilia Dăscălescu, cu talentul său remarcabil, dar şi recitarea unor creaţii ale lui Neculai-Marcel Flocea şi ale altor membri ai cenaclului, care, din motive obiective, n-au putut fi prezenţi, au întregit frumuseţea şi însemnătatea acestei manifestări, care ne-a bucurat inimile şi ne-a înălţat sufletele. La aceasta a contribuit şi intrepreta Felicia Oblezniuc, care, cu câţiva ani în urmă, a cântat şi la Sărbătoarea Limbii Române din Cernăuţi, oferindu-ne şi acum, cu vocea ei caldă, cântări patriotice şi religioase adecvate.
Un moment de neuitat a fost intervenţia lui Constantin Tiron, preşedintele de onoare al cenaclului, absent din motive de sănătate. Prin telefon, el ne-a recitat, cu talentul său actoricesc cunoscut, poezia „Limba noastră” de Alexei Mateevici. Doamna Anişoara Tivodari-Cebotari, venită de la Chişinău, într-o limbă românească neinfluenţată de locurile în care a trăit şi păstrată de la părinţii săi din Fundu Moldovei, unde s-a născut, a stârnit lacrimi prin cele povestite despre marii săi prieteni de familie, Gri-gore Vieru, Nicolae Dabija şi alţi scriitori basarabeni, adevăraţi eroi în lupta pentru păstrarea curată a românismului şi purităţii limbii române în Basarabia.
Prof. dr. Luminiţa Ţaran a încheiat acest moment sărbătoresc prin sublinierea cuvântului „dor”, netraductibil în alte limbi de pe pământ, simbol al iubirii dintre oameni, al purităţii sufletului românesc şi „emblemă a dulcei şi frumoasei limbi pe care o vorbim – Limba română”.
Ca de obicei, şi „Taifasul în familia cuvintelor”, ca şi în celelalte întâlniri ale cenaclului au fost evocate meritele nativilor din această perioadă (de data aceasta, cei din lunile iulie şi august), de către semnatara acestor rânduri: părintele dr. Nicolae Cojocaru, etnolog şi scriitor, membru al USR şi membru corespondent al Academiei Române, publicistul pr. Petru Crăciun, scriitorii Gabriel Cheroiu, Luminiţa Ignea, Elena Peiu şi actriţa de origine câmpulungeană Monica Ghiuţă, născuţi în iulie. Tot în iulie s-a născut scriitorul de origine câmpulungeană George Moroşanu, poet şi talentat povestitor, membru în USR, cât a trăit, precum şi Neculai-Marcel Flocea, preşedintele cenaclului nostru, apreciat ca un umorist subtil şi talentat creator de versuri lirice şi patriotice. Printre cei născuţi în luna august se numără sciitorul Mihai Bejinaru, poeta Elena Antimia Miron (colaboratoare a revistei), scriitorul şi etnologul Filon Lucău, cunoscut prin picturile sale pe sticlă şi prin expoziţiile deschise la Bruxelles, invitat la UE sau în Franţa, Cehia, Elveţia etc. Nu au fost uitaţi nici sciitorii Otilia Sfarghiu, Adrian Voica, etnologul Traian Gabriel Ojog, cu contribuţii atât în activitatea cenaclului, cât şi la realizarea tehnică a revistei, sau scriitorul Horaţiu Stamatin, care, pentru valoarea operei sale, a fost publicat înainte de 1989 de Editura Junimea şi care s-a numărat printre fondatorii Cenaclului „Ţara de Sus”, condus de George Bodea.
Prezentările de acest fel, care se fac în cenaclu, sunt considerate ca un elogiu şi ca o cinstire nu numai a celor activi de azi, dar şi a celor care nu mai sunt printre noi, dar nu merită uitaţi.
Comentarii