Ziua Limbii Române se sărbătoreşte pe 31 august începând cu 2013, fiind votată ca zi specială prin Legea 53, în Parlamentul României (la Chişinău se sărbătorea din 1990). Subliniem însă că limba maternă trebuie să fie sărbătoarea noastră de fiecare zi. „Limba română este patria mea” spunea Nichita Stănescu şi nu e doar o metaforă; fără o limbă specifică nu există o patrie! Sub genericul anunţat de titlul acestor însemnări, la Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu” din Vatra Dornei s-a realizat o manifestare omagială în organizarea filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, a Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, a instituţiei gazdă şi a filialei Vatra Dornei a SCLRB.
Informaţii despre limba română, vorbită de peste 28 de milioane de persoane, limbă a Uniunii Europene din 1 ianuarie 2007 ş.a. a prezentat în deschiderea manifestării bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă. I-am informat pe cei prezenţi despre modul în care se sărbătoreşte, în condiţii specifice momentului, limba noastră în Republica Moldova şi în Cernăuţi, am transmis urările adresate dornenilor cu acest prilej de scriitorul şi ziaristul Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuţi şi de prof. Valeriu Ostaş, preşedintele „Casei Limbii Române” din Căuşeni, Republica Moldova. „Vă dorim Dumneavoastră şi tuturor fraţilor din România, Basarabia, Bucovina, Timoc şi Maramureşul istoric, mândrie, cinste şi verticalitate în valorificarea limbii române, oricând, oriunde, cu demnitate şi multă lumină, căci este limba părinţilor noştri, a martirilor neamului nostru şi a Bunului Dumnezeu al acestui pământ, lăsată spre dăinuire şi unitate”, a subliniat prof. Ostaş. Referindu-se la limba română „ca un fagure de miere”, prof. Jenica Romanică a apelat la poemul „Epigonii” de Mihai Eminescu, în care poetul realizează o antiteză între trecut şi prezentul în care a trăit, folosirea limbii fiind nefavorabilă acelui prezent. Istoria se repetă în zilele noastre! Citând din poem, vorbitoarea a remarcat că noi, cei de azi, suntem „epigonii epigonilor de atunci” şi asistăm pasivi la degradarea limbii, proces negativ sprijinit şi de larga migraţie a românilor spre alte zări (şi, din nefericire, şi de unele emisiuni din media sau prin mijloacele de socializare).
„Azi ne serbăm pe noi înşine” a subliniat în debutul intervenţiei sale pr. dr. Mihai Valica, preşedintele ASATD. A avut prilejul să constate în plus valoarea şi frumuseţea limbii române, dorul de limba maternă, studiind şi profesând un timp în Germania. „Să promovăm limba română frumoasă, armonioasă, muzicală, să nu uităm că e limba vechilor cazanii, ea este cunoscută încă din sec. al IV-lea, actul său de naştere nu e Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung…” Pr. dr. Valica a nominalizat personalităţi care au contribuit la dezvoltarea limbii române: Antim Ivireanul, Şerban Cantacuzino, Eminescu ş.a. „Suntem datori lui Eminescu să încurajăm pe tineri să-şi cunoască limba, istoria, să nu uite că am rezistat prin valorile noastre: cultură, credinţă, limba maternă, tradiţii. (…) Când vrei să distrugi o naţie, îi distrugi limba mai întâi, dar la judecata lui Dumnezeu ne prezentăm cu slava şi cinstea neamului, cu limba noastră. Cei care au dezrădăcinat neamul îşi vor primi pedeapsa” a subliniat vorbitorul, amintind că Biserica Naţiunilor de la Ierusalim are drept hram Tatăl Nostru, scris mai întâi în limba română!
Am păstrat un moment de reculegere în memoria prof. univ. dr. Ion Popescu-Sireteanu, trecut de puţină vreme la cele veşnice, fost membru de onoare al ASATD, primul preşedinte al SCLRB, filiala Iaşi (la înfiinţare). Despre personalitatea acestuia ca lingvist, poet, prozator, fost decan al Universităţii din Iaşi pentru studenţii străini care studiau limba română, a vorbit scriitorul Gheorghe C. Patza. După prezentarea momentelor biografice semnificative, vorbitorul s-a referit în special la lucrările cu caracter filologic şi etnografic, pentru unele dintre acestea oferind personal informaţii despre zona noastră, cercetată de profesor.
Momentul liric ce a urmat a fost susţinut de Aldona Patraş, care a recitat poemul „Limba noastră” de Ion Dodu Bălan şi două creaţii personale concise; de Gruia Ungurian, care a denumit limba română „o boltă sfântă” a existenţei noastre; de Laurian Ungurian, cu poemele „Cuvintele” şi „Limba română”; de subsemnata, cu poeziile „Cuvintele flori” şi „Cântec pentru limba mamei”.
Manifestarea a cuprins şi lansarea a două cărţi (în perioada pandemiei, scriitorii dorneni Jenica Romanică, Anica Facina, Aldona Patraş, Gheorghe C. Patza, Paraschiva Abutnăriţei, Ovidiu Tomegea, Emilia Popescu Rusu nu au abandonat scrisul). Gheorghe C. Patza a prezentat recentul său volum de proză scurtă „Căimăniţa” (nume ce definea o profesie dispărută azi), care cuprinde şaptesprezece proze ce ilustrează aspecte de viaţă, tratate cu umor. Volumul de poezie „Clepsidra cu poeme” semnat de Vasile Cristea (un dornean care locuieşte la Suceava, membru al ASATD şi al altor entităţi literare), a apărut chiar în debutul pandemiei şi nu a putut fi lansat la Vatra Dornei până acum. Sub semnătura personală, a apărut o recenzie în revista Societăţii Scriitorilor fără Frontiere „Moldova literară”. Am prezentat volumul în cadrul cenaclului „Nectarie” şi am subliniat şi cu acest prilej valoarea poeziei lui Vasile Cristea, un poet matur, care transmite o pluralitate de idei şi sentimente, mesaje profunde, printr-o realizare stilistică valoroasă, poetul fiind stăpân pe multiple posibilităţi de exprimare lirică, dar şi un bun epigramist. Poetul Vasile Cristea a opinat că volumul este o sinteză a ceea ce a scris până în prezent, a lecturat (cu emoţie, transmisă şi ascultătorilor), câteva texte reuşite „Eminescu”, „Nichita”, „Gând final”, „Toamnă la Dorna”, întărind astfel aprecierile de care se bucură.
Ca de obicei, instituţia gazdă a realizat o expoziţie de carte, sub genericul „Odă limbii române”.
Comentarii