Niculai Barbă: Cel mai important este cum putem contribui să le mai „îndulcim” dorul de părinţi, de familie
Situaţia copiilor sucevenilor din diaspora a fost dezbătută luni, la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”. Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Niculai Barbă a ţinut să precizeze că plecarea unuia sau a ambilor părinţi în străinătate vine, din păcate, cu repercusiuni asupra familiei, asupra copiilor lăsaţi, de cele mai multe ori, singuri.
„Când vorbim despre diaspora, ne gândim la faptul că sunt persoane plecate în străinătate care câştigă bani, care se mai întorc din când în 
când în ţară sau care vin şi investesc ori trimit bani periodic aici, iar lucrul acesta este considerat un aport benefic la dezvoltarea comunităţilor de unde provin. În schimb, acest lucru se realizează, din păcate, cu repercusiuni asupra familiei, asupra copiilor, iar efectele care rezultă din acest lucru, dacă este să îl punem în balanţă cu partea aceasta financiară, cred că nu se ajunge la un echilibru. Niciodată câştigurile financiare nu vor putea compensa, nu vor contrabalansa problemele care apar în familie” a declarat Neculai Barbă.
Cea mai dificilă problemă cu care se confruntă autorităţile judeţene în raport cu această situaţie este cea de a „îndulci” dorul copiilor faţă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate.
„Evident că vorbim în primul rând despre prezenţa lor la şcoală, dar nu este vorba numai despre asta, este important să vedem şi cum putem contribui să le mai «îndulcim» dorul de părinţi, de familie. Avem mult de lucru. Din start vă spun că este cea mai grea problemă pe care o putem discuta şi care există în raport cu diaspora” a transmis vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
Niculai Barbă a punctat şi faptul că ne aflăm în continuare în „Luna diasporei”, iar Consiliul Judeţean Suceava a gândit evenimente la care întreaga familie să fie prezentă.
„Suntem în luna august, lună în care de obicei mulţi dintre cei plecaţi în diaspora vin acasă să îşi mai rezolve o serie de probleme, dar mai ales să-şi vadă familia. De aceea, noi am şi gândit numeroase evenimente la care familia să poate fi prezentă. Cel mai recent exemplu este Festivalul de Artă Medievală, în care noi ne-am axat pe evenimente care să fie dedicate copiilor, în special. Mă bucur foarte mult că la aceste evenimente au participat foarte mulţi copii împreună cu părinţii, cu familia” a declarat Barbă.
În tot acest context, cel mai important aspect îl constituie familia, a spus Barbă, care a adăugat că din acest motiv, administraţia județeană, prin toate evenimentele realizate în luna august, încearcă să contribuie la crearea unui climat cât mai favorabil.
„Astfel de evenimente adresate celor din diaspora sunt un modest aport pe care administraţia judeţeană îl poate aduce în ceea ce priveşte contactul, empatia cu lumea din diaspora, cu familia. Am pronunţat un cuvânt care mi se pare esenţial – familia – şi consider că rezolvarea problemelor legate de aceşti copii trebuie să vină din partea familiei. Aceasta are primul rol, chiar şi înaintea şcolii. Deşi toată lumea se aşteaptă ca şcoala să rezolve tot, cred că baza este familia. De aceea, în acţiunile noastre, să încercăm să aducem cât mai aproape familia, inclusiv acea parte a familiei care este plecată în afară” a conchis Niculai Barbă, vicepreşedintele CJ Suceava. (N.B.)
Situatia e diferita penrtu fiecare familie, decizia acesteia cu privire la copii este diferita, in proportie directa cu nivelul de educatie al parintilor. Cei cu proportie mai depaerte de 1 spre stinga chiar daca pleaca in strainate (la munca cinstita) nu vor aduce inapoi comori. Intre timp educatia copiilor va fi facuta in scoli in care cladirea sufera, materialele didactice sunt rare, profesorii sunt suplinitori si total dezinteresati pentru ca si ei la rindul lor preferea venitul generat recoltarea sparanghelului.
Noi rute internationale cu zboruri de pe aeroporturi judetene cu curse dus – intors operate de companii low cost (cu profitabilitate mai mare pe zborurile dus) promovate de politicieni locali cu viziune, soboruri de preoti cu moaste plimbate pe strazile urbei, valorile „h”artistice ale timpurilor ascultate cu volumul la maxim din autoturisme proprietate personala second hand aduse din occident, mall-urile ocupand spatiile de productie oferind o gama variata de produse importate inclusiv varul lavabil cu care se vopseste veceul din fundul curtii, este noua realitate a dezvoltarii regiunii.
Circul asta de la biblioteca nu are nici o finalitate – oamenii doar vorbesc discutii. Nu ajuta nici familiile, nici copii. Nu urmeaza nimic, nu se va intimpla nimic pina la editia din anul urmator cind un alt politician va capitaliza suferinta copiilor si parintilor care ii tin la putere.
Cei carora le pasa de familie si copii, vor avea un plan, vor analiza riscuri si oportunitati si vor pleca impreuna. Asa cum am facut noi, acum 24 de ani fara regrete, fara a privi innapoi si fara nici o dorinta de a reveni vreodata.