Clacă la Putna:

Întoarcere în pridvorul din 1890

 Cu puțină vreme în urmă, într-o sâmbătă, m-am aflat la Putna, la invitaţia unei prietene şi ca urmare a unui anunţ de pe reţeaua de socializare pe care o ştim cu toţii. „Dacă anul 2020 a fost unul în care am uns cu lut viitoarea casă muzeu din Putna, în cerc restrâns, anul acesta avem porţile larg deschise pentru Feţuirea Casei Aioniţoaei”, scria Magda Grădinaru, coordonator al organizaţiei „Ia Bucovina”.

Casa Aioniţoaie are povestea ei: a fost găsită de studenţi de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, în anul 2013, în cadrul proiectului în teren „Salvează Satul Bucovinean. Adoptă o Casă”. A fost construită de Niculai Bîcu, înainte de 1890. Este din bârnă de brad, în stilul specific caselor bucovinene de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Fără să ştiu prea bine ce înseamnă „feţuire”, cum şi cu ce se realizează, am intrat în curtea largă, am trecut pe lângă hambarul unde un universitar de la Iaşi conferenţia despre arhitectura rurală. Mai încolo, sub un copac uriaş l-am văzut pe Pascal Garnier, francez stabilit la Putna de mai bine de 15 ani, coordonator al acţiunii numite, simplu, clacă.

El explica participanţilor fazele de lucru la căsuţa din lemn, ce avea să primească lutul proaspăt frământat, a doua mână de lut, de fapt, prima feţuire fiind cu un an înainte. M-am alăturat grupului care curăţa de paie balega de cal cu un miros vag de iarbă uscată, componentă importantă a reţetei pentru lut.

Casa a fost salvată practic de la dărâmare de Pascal Garnier, fiind cumpărată, mutată şi reamplasată în locul în care se află astăzi, faţă în faţă cu o casă muzeu privată. Pascal Garnier ne-a explicat că familia proprietară a terenului şi muzeului a acceptat să fie adusă în incintă o nouă casă cumpărată de la un moştenitor neinteresat de proprietate.

Alături de Pascal Garnier şi partenera sa, Daniela Ioana Bălăuţă, profesor de limba franceză la Şcoala din Putna, s-au aflat şi au lucrat cot la cot vreo 40 de voluntari din toate părţile judeţului. Ei reprezintă mai multe asociaţii implicate în organizarea evenimentului, alături de Asociaţia de Dezvoltare Locală, al cărei preşedinte este Pascal Garnier, Asociaţia pentru Turism Bucovina, „Salvaţi satul bucovinean”, coordonată de conf. dr. Carmen Caşovschi, de la Universitatea „Ştefan cel Mare”, „Ia Bucovina” a Magdei Grădinaru.

„Vrem să sensibilizăm oamenii în ideea de a păstra patrimoniul rural”

Despre Pascal Garnier, ziarele locale şi nu numai, titrează, printre altele, că este „francezul ce promovează Bucovina peste tot în lume” sau „francezul care a dus Putna cu un pas înainte”.

„Suntem la a IV-a ediţie a proiectului nostru, pe care o numim «Clacă în Bucovina». Aceasta a fost ideea de la bun început: să reconstruim casa cu voluntari păstrând tradiţia, iar în acelaşi timp să transmitem unui public mai larg ce înseamnă aceasta. Vrem să sensibilizăm oamenii în ideea de a păstra patrimoniul rural. De fapt, despre asta vorbim, despre sate care cu 20 de ani în urmă, poate, încă aveau un specific local, care în timp se pierde din cauza materialelor folosite, a formelor alese pentru acoperiş, pentru casă… Este un proiect care se va clădi în timp şi din punct de vedere economic, întrucât sunt foarte multe comunităţi care deja pariază şi vor paria şi în viitor pe turism” ne-a spus Pascal Garnier.

El crede că interesul turiştilor pentru zonele rurale se va îndrepta mai mult spre cele care au păstrat „un trecut, o poveste, o ambianţă”. „Sunt convins că peste 10-20 de ani, zonele în care chiar au fost iniţiative importante pentru a păstra patrimoniul vor avea de câştigat. Astăzi se vorbeşte de identitate naţională, de patriotism local, dar acestea trebuie să se concretizeze prin lucruri palpabile: să fii îmbrăcat în port popular când mergi la biserică, deşi nu putem obliga oamenii să facă asta, să fie păstrată arhitectura locală, când se construieşte ceva nou, să fie păstrate câteva elemente care amintesc de trecut”.

În timpul lucrului la Căsuţa Aioniţoaiei, am văzut tineri foarte entuziasmaţi şi harnici la lucru. „Da, tinerii sunt foarte implicaţi, asta ar trebui să fie un scop în sine pentru un proiect care vrea să aducă oameni laolaltă spre tipul de gândire de protejare a patrimoniului.

Generaţia care acum are 60-70 de ani ştie ce înseamnă o casă bătrânească, mulţi au trăit la ţară înainte de a se muta la oraş sau au avut bunici care au trăit la ţară şi au văzut sau trăit momentele acestea, tinerii nu. Ei nu au văzut o clacă, nu au ştiut ce înseamnă să fi uns o casă… Sigur, pe moment este o experienţă frumoasă şi interesantă, ceva nou, dar trebuie să privim şi în viitor, când ei vor ajunge la vârsta la care se vor gândi să-şi facă o casă. Sper că le va rămâne ceva în cap şi în suflete din experienţa de aici şi se vor gândi de două ori înainte de a folosi numai materiale moderne, se vor gândi şi la spaţii, interioare”. Pascal Garnier ne-a explicat că pentru etapa de feţuit a găsit foarte greu, în sat, o reţetă exactă pentru lutul specific. „Am primit reţeta de la un prieten care şi-a clădit casă în primăvară, atunci am aflat că la Putna se face lutul într-un fel, la Ciumârna în alt fel. E foarte interesant de povestit, chiar scopul muzeului care va fi în casa care se construieşte este de a povesti despre tehnici de construcţie. Am delimitat deja zone pentru a se vedea fiecare etapă a construcţiei, astfel ca persoanele care o vizitează să observe pe viu cum s-a lucrat”.

Prof. Daniela Bălăuţă: „Mi se pare excepţional actul lui de curaj”

Prof. Daniela Ioana Bălăuţă nu s-a născut la Putna, dar trăieşte acolo „din fragedă copilărie, de la 3 ani, la vârsta când începi să-ţi aminteşti, să înţelegi lumea” ne-a spus ea.

„Mă bucură foarte mult că acest proiect se apropie de final, deşi Pascal consideră că mai sunt multe de făcut. Încet dar sigur, cu paşi repezi aş spune, muzeul se îndreaptă spre finalizare şi casa îşi va atinge obiectivul. Vom avea obiecte, unele personale, altele din donaţii, ne mai sună şi acum oameni care spun «aş avea un cântar sau o ladă de zestre, dacă vă interesează»”. Daniela îl susţine pe Pascal în toate proiectele „sută la sută, cu mare drag”. „Mi se pare excepţional actul lui de curaj, de a vrea să arate oamenilor locului ce înseamnă elemente identitare. Până la urmă, asta înseamnă portul, limba pe care o vorbim, arhitectura noastră cu elemente specifce locale care reprezintă amprenta locului. Dacă le pierdem pe toate acestea, atunci cum ne mai putem diferenţia, cum ne mai definim raportându-ne la ceilalţi? Mi se pare un act extrem de curajos din partea lui, dovedeşte foarte multă iubire şi preţuire a locului, a oamenilor şi a comunei noastre”.

Conf. univ. dr. Carmen Caşovschi: „Patrimoniul trebuie protejat”

Prezentă la eveniment cu voluntari şi colegi de la USV, conf. dr. Carmen Caşovschi ne-a precizat că activitatea de la Putna vine „să întregească eforturile noastre de 10 ani”.

„În anul în 2011 am început, împreună cu studenţii de la Universitatea «Ştefan cel Mare» din Suceava, să inventariem clădirile vechi ale Bucovinei, clădirile tradiţionale, casele particulare, pentru că ele fac parte din peisajul cultural al Bucovinei. Din păcate, aspectul acesta a fost neglijat în ceea ce a însemnat dezvoltarea urbană în mediul rural, neînţelegându-se suficient de bine că peisajul cultural este parte a produsului turistic Bucovina. Ca atare, distrugerea acestuia presupune dispariţia produsului turistic Bucovina aşa cum îl ştim, aşa cum îl vindem, aşa cum este el îndrăgit de turiştii care vin să viziteze zona”. Conf. Carmen Caşovschi a apreciat faptul că foarte mulţi tineri au dat curs iniţiativei şi sunt implicaţi afectiv, fiind de părere că „trebuie convinşi oamenii şi autorităţile că e nevoie de norme de construcţie mult mai stricte, că trebuie protejat patrimoniul”.

Claca de la Putna s-a încheiat plăcut la umbra copacilor, unde ne-am aşezat pe baloţi de paie, în jurul unei mese pline cu bucate tradiţionale, pregătite de gazde şi ajutoarele lor din sat. Cele mai gustate şi apreciate au fost sărmăluţele învelite în varză dulce, alivanca moldovenească umplută cu caise şi vişine, gogoşile prăjite în untură.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: