Mai aveţi puţintică răbdare !

Şi Biblioteca publică din Câmpulung Moldovenesc împlineşte în vara acestui an, tot în Cireşar, aceeaşi frumoasă vârstă cu Muzeul Lemnului, rebotezat, recent, cu acronimul MAL. Adică 85 de ani de existenţă oficială, pentru că, în fiinţare, Biblioteca este ceva mai „bătrână”. Prin năzuinţa şi nevoinţa unor intelectuali de vază, oameni mari şi mai ales potriviţi ai timpului şi locului în care au trăit, precum Teodor Ştefanelli, Gheorghe Popovici, Gheorghe Nistor, Aurel Morari ş.a., ea exista, răzleţită pe lângă Cabinetul de lectură „Deşteptarea”, Clubul „Rarăul” (nu cel sportiv de astăzi, merituos şi el la superlativ) şi „Şcoala Română” (înzestrată şi cu o tipografie!), unită însă „în cuget şi-n simţiri” încă din 1886, când şi bucovinenii, urmând „Primăverii popoarelor”, îşi doreau şi îşi săvârşeau emanciparea prin afirmarea „duhului” autohton.

O „dare de seamă” din anii 1936-1937 a Prefecturii judeţului Câmpulung consfinţea că, în luna iunie 1936, Biblioteca Câmpulungului s-a înfiinţat oficial de către un comitet compus din prof. dr. Ioan Bileţchi, prof. George Voevidca, directorul George Popescu, preotul dr. Ilie Păsăilă, în frunte cu prefectul de atunci al judeţului, Constantin Leontieş.

Avatarurile Bibliotecii publice din Câmpulung sunt multe şi trecute prin momente de glorie şi de eclipsă, în funcţie de cei în funcţie, adică de cei care i-au ocârmuit destinul, şi ea continuă să fiinţeze (deşi nu lucrează cu publicul din 2017), nu doar ca instituţie de cultură asigurată şi girată de stat, aflată sub oblăduirea autorităţii locale finanţatoare, ci ca o Atlantidă temporar scufundată-n uitare. Cei care o iubesc şi o aşteaptă se interesează mereu de mersul lucrărilor de renovare, nerăbdători să-i treacă din nou pragul. „Cu răbdarea treci şi marea, dar cu răul nici pârăul” spune înţelepciunea populară, aşa că nu putem decât să fim răbdători până ni se vor redeschide porţile împărăteşti ale cunoaşterii.

Colecţiile sale, atât cât vom putea recupera din ele, vor fi repuse în circuitul infocultural local, naţional şi planetar, oferite „consumatorilor” de carte, iar pentru cei care preferă alte medii de informare, ne vom strădui să ţinem pasul cu vremurile, în funcţie de resursele financiare alocate, dar şi de resursa umană, pentru a disemina informaţia, culturală şi numai, prin toate mijloacele.

Cunoaştem că mai întâi a fost Museionul, dar tot acolo-şi avea sălaşul şi „atelierul de carte”, locul în care se copiau, spre difuzare, manuscrisele, nucleul informativ şi distributiv al înţelepciunii. Şi cum cele două îngemănate instituţii de cultură câmpulungene au strămoşi comuni, ba într-o vreme au împărţit şi aceeaşi locaţie, şi-au fost împreună „la bine şi la greu” de-a lungul timpului, noi, slujitorii Bibliotecii, tragem nădejde că şi acesta va fi chemată, curând, la rampa timpului, pentru ovaţii.

La mulţi ani, aşadar, şi ţie Bibliotecă, doamnă a culturii locale şi camarad de nădejde al viitorului nostru!

LUMINIŢA IGNEA,

bibliotecar

Print Friendly, PDF & Email

Admitere USV

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: