Un perete al Sinagogii Mari din Fălticeni prăbuşit în dimineaţa zilei de ieri

În dimineaţa zilei de ieri, 10 iunie, în jurul orei 7.20, o parte din peretele nordic al Sinagogii Mari din Fălticeni s-a prăbuşit.

La faţa locului au intervenit angajaţii Detaşamentului de Pompieri Fălticeni care au făcut o monitorizare a zonei, constatând că peretele portant este prăbuşit şi unele elemente de construcţie au ajuns în curtea şcolii. Poliţia Locală a izolat zona şi a limitat, împreună cu direcţiunea şcolii Mihail Sadoveanu, accesul pe terenul de sport din vecinătatea sinagogii.

Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni  a anunţat situaţia la Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

„În dimineaţa zilei de 10 iunie, în jurul orei 7.20, am fost anunţat de prăbuşirea  peretelui nordic de la Sinagoga din Fălticeni, singura sinagogă rămasă în oraş. Am ajuns la faţa locului pentru a vedea ce putem face pentru a asigura zona şi să vedem cum vom putea renova întreaga clădire. Deocamdată nu există niciun pericol pentru populaţie, pentru persoane, pentru şcoala din vecinătate. Vedem care sunt pagubele şi cum putem proteja ce este în interior.

Clădirea este din 1852, s-au făcut toate demersurile necesare pentru consolidare, deja s-au primit avize pentru expertiză şi tot ce trebuie pentru Studiul de fezabilitate pentru a renova întreaga clădire şi a stabili costurile la care se ridică întreaga lucrare. Încercăm din răsputeri să salvăm şi să renovăm această clădire” ne-a spus Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni.

În aceste zile, clădirea urma să fie expertizată tehnic pentru renovare, Comunitatea Evreilor alocând banii necesari, şi urma ca joi sau vineri să fie semnat contractul pentru studii geotehnice, topografice, expertiză tehnică şi întocmire studiu de fezablilitate.

  Incidentul a fost observat de personalul administrativ al Şcolii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu”, sinagoga fiind în vecinătatea instituţiei de învăţământ, personal care a anunţat conducerea şcolii şi autorităţile locale.

Iniţial, persoana care face curăţenie a crezut că cineva a intrat în sinagogă când a auzit un zgomot şi a văzut uşile uşor întredeschise, dar după câteva secunde, în timp ce se apropia de clădire, partea de zid de deasupra balconului s-a prăbuşit cu un zgomot asurzitor.

„În dimineaţa aceasta, când am venit la serviciu, am observat la Sinagogă o mică gaură. M-am apropiat să văd despre ce este vorba, iar când m-am uitat în sus, am văzut că totul este crăpat şi mai cădea câte o cărămidă. Nu a  durat două-trei minute după ce m-am îndepărtat şi s-a prăbuşit totul într-un nor de praf, o uşă ajungând pe terenul de sport al şcolii” ne-a precizat persoana martoră la incident.

Fălticeni, un oraş în care 63,5% din populaţie era formată din evrei

Sinagoga Mare din Fălticeni este un lăcaş de cult evreiesc, situat pe strada Ana Ipătescu nr. 149. Sinagoga a fost construită din lemn în 1795, fiind reconstruită din piatră şi cărămidă în anul 1852. Clădirea are dimensiuni impresionante, cu ziduri cu grosimea de circa 1 metru şi ferestre înalte, faţadele fiind tencuite şi zugrăvite. Interiorul clădirii este decorat cu pricepere şi sensibilitate artistică, într-un stil eclectic, predominant baroc, aproape monumental. Pereţii interiori sunt zugrăviţi cu imagini din Eretz-Israel. Aceasta este singura sinagogă din ţară în care stema regală a României a rezistat şi în tipul comunismului.

În anul 1859 locuiau în Fălticeni 5.767 evrei, care reprezentau 63,5% din populaţia târgului, principala ocupaţie a acestora fiind negustoria, oraşul aflându-se la graniţa României cu Austro-Ungaria, ceea ce a dus la dezvoltarea comerţului şi creşterea comunităţii evreieşti. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost înfiinţate mai multe instituţii comunitare: o mikva (baie rituală) – 1857, un spital evreiesc – 1857, o şcoală de Talmud Tora – 1874 şi o şcoală evreiască – 1897. După Unirea  din 1918, Fălticeniul nu a mai fost oraş de frontieră, importanţa sa economică a scăzut şi o parte din evrei s-au mutat în alte localităţi, la recensământul din 1941, în oraşul Fălticeni locuind 4.020 evrei (31,8% din populaţie), iar în anul 2007 mai erau doar 40 de evrei.

După cum amintea scriitorul Dimitrie Bolintineanu în volumul „Călătorii în Moldova” (1859), la Fălticeni existau la mijlocul secolului al XIX-lea 13 sinagogi, iar în anul 1916, funcţionau în Fălticeni 34 de sinagogi şi case de rugăciune.

Evenimentul cultural al anului 2019, organizat la Sinagogă

Ziua culturii falticenene 2019

Clădirea părea că nu se afla într-o stare de degradare care să ducă la un astfel de eveniment şi urma să fie supusă în perioada imediat următoare unei expertize tehnice în vederea întocmirii unui proiect în vederea reabilitării, locaţia găzduind în ultimii doi ani mai multe evenimente culturale. Cu o capacitate de  400 de locuri pe scaune, Sinagoga este cea mai mare sală de spectacole din Fălticeni,  cu o acustică foarte bună. În 2019, Sinagoga Mare a găzduit evenimentul anului 2019, un spectacol extraordinar deschis de Corul Marii Uniri din Iaşi, condus de tenorul Operei Naţionale Române Iaşi, Andrei Fermeşanu şi format din membrii permanenţi ai ansamblurilor vocale aferente instituţiilor muzicale de cultură din Iaşi: Opera Naţională şi Filarmonica Moldova, Cvartetul Passione din Bucureşti, Grupul „Moldava” al Clubului Copiilor Fălticeni şi au fost vernisate expoziţiile „Fălticeniul în viziunea caricaturistului Doru Axinte”, „Fălticeniul de altădată” a colecţionarului de fotografii Marinel Danilă, expoziţia „Radu Bercea – poezie şi culoare” şi expoziţia „Regina Maria – regina soldat” în care au fost prezentate publicului imagini inedite cu Suverana României, realizate în timpul Primului Război Mondial.

Deschiderea Sinagogii Mari din Fălticeni pentru manifestări culturale este un proiect comun al lui Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni, şi al preotului Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural”, sprijinit de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

„Proiectul acesta a apărut în urma unei discuţii cu preotul Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei Fălticeni Cultural, care în urma unei vizite la sinagoga noastră a apreciat dimensiunile mari şi calitatea sunetului. Pentru noi, ca şi comunitate evreiască, nu a fost nicio problemă să ne implicăm alături de Asociaţia «Fălticeni Cultural» în organizarea şi desfăşurarea unui eveniment care este de înaltă ţinută. Nu trebuie să uităm contribuţia majoră a comunităţii evreieşti în dezvoltarea vieţii culturale. Comunitatea evreiască din Fălticeni a fost majoritară o bună bucată de vreme, din statistici, în anul 1920, 63% din populaţie erau evrei, care şi-au pus amprenta pe toate aspectele vieţii sociale, economice, culturale. A venit şi rândul nostru, chiar dacă comunitatea noastră este mult redusă faţă de anii anteriori, să ne punem amprenta pe linie culturală. Ne-am implicat pentru că şi comunitatea evreilor din Fălticeni a avut foarte multe personalităţi, cel mai cunoscut fiind primul rabin al României, domnul doctor Moses Rosen, membru de onoare al Academiei Române, care a copilărit şi a făcut şcoala la Fălticeni, a slujit în sinagogile din Fălticeni, inclusiv în sinagoga în care ne aflăm acum” ne-a spus Robert Steinmetz, preşedintele Comunităţii Evreilor din Fălticeni, în anul 2019, la deschiderea sinagogii pentru public.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: